- Colaborez de șase ani cu CVP și nu m-a dezamăgit niciodată, dimpotrivă. Chiar dacă am luat o pauză corporatistă, m-a tras ața înapoi la cuvânt: bucuria cu care ating prima oară o carte tradusă de mine nu mi-a oferit-o niciun job cu normă întreagă.
- CVP mi-a acordat încredere de la început, în ciuda emoțiilor mele. Îmi amintesc că am scris la trei edituri și ei au fost singurii care mi-au răspuns. Câtă bucurie când m-au anunțat că am trecut testul de traducere, cât entuziasm când mi s-a încredințat un autor de referință, câtă neliniște când am pășit prima dată în redacție! Intram într-o lume cu totul nouă, unde am găsit ce căutam: profesionalism, deschidere, viziune.
- Pe lângă faptul că se află de 25 de ani în topul editurilor din România, CVP este foarte activă și în mediul online, ceea ce mi se pare extrem de important astăzi, când rețelele de socializare se suprapun peste viețile noastre. Îmi place că are mereu idei, căi noi de a ajunge la cititori, cu o exprimare firească, fresh. Și că dragul de carte se simte în tot ce face.
- Nu cred că aș colabora cu o editură ale cărei cărți nu îmi rămân în suflet și/sau în minte. Aici am găsit cărți iubibile (cum ar fi Regatul pustiu, Zâtul, colecția Scrisori remarcabile, Întâmplări mărunte cu pictori mari), cărți profund necesare (între care Cele cinci limbaje ale iubirii, Când corpul spune nu, Curajul de a fi vulnerabil).
- Până nu demult, când spuneai CVP nu te gândeai neapărat la ficțiune, ci mai degrabă la cărți de dezvoltare personală. Și atunci a renăscut Byblos. Colecția de beletristică a editurii, tot mai valoroasă și mai variată, mă încântă și din două motive egoiste: include mulți autori de limbă spaniolă, din care sper să mă mai înfrupt și eu cu traduceri, precum și scriitori în limbi mai puțin traduse la noi, chiar mi-am comandat recent un pachet maghiaro-greco-turcesc pe care abia aștept să îl citesc. Avem nevoie și de povești, iar universul anglofon nu e singurul în care putem evada.
- La CVP, traducătorii nu sunt doar respectați, ci și puși la loc de cinste: se numără printre puținele edituri care trec numele traducătorului de ficțiune pe coperta cărții, împreună cu o scurtă prezentare a acestuia în interior. O recunoaștere binemeritată care ar trebui să devină normalitate.
- Totodată, CVP își sărbătorește traducătorii în fiecare an de ziua lor, 30 septembrie, prin diverse acțiuni, articole, ocazii de a se exprima. În 2023, de exemplu, traducătorii au fost îndemnați să povestească de care personaj s-au îndrăgostit traducând, o altă anchetă i-a pus în lumină pe traducătorii de poezie, iar un minunat eseu a portretizat câțiva traducători de excepție.
- Am tradus până acum zece cărți CVP, din trei limbi și din domenii cât se poate de diferite. Am deja un răftuleț colorat în care s-au strâns: Cele cinci limbaje ale iubirii pentru adolescenți sau emoția debutului, Maeștrii pierduți sau cum am făcut turul bibliotecilor, Parenting pozitiv sau cadoul pentru prietene, Poftele minții sau cum am vrut să devin salvator, Când pielea ta e în joc sau 446 de pagini în afara zonei de confort, My Life sau mica bucurie francofilă, Domnul Președinte sau culmea laudelor, Violența psihică, manual de autoapărare sau terapia necesară. Aștept cu nerăbdare să iasă de sub tipar: Din foarfecă și din condei sau joaca de-a spaniola, Hell’s Angels sau cum am mers cu motocicleta în scopuri documentare.
- Cititorul obișnuit nu știe câtă muncă stă în spatele unei cărți, prin câte mâini mai trece textul traducătorului până ajunge la tipografie. R1, R2, DTP, corectură, BT… atât de multe etape de verificare m-au uimit și pe mine la început. Editura acordă o atenție deosebită întregului proces, pentru ca fiecare carte să fie citită în cea mai bună formă a sa. Fiecare frază este cercetată, comparată, periată, coafată, alintată, apoi firesc așezată în context și în limba-țintă.
- Am redactat, în diverse etape, cinci cărți CVP în limba engleză sau bilingve. Pentru mine a însemnat o dovadă de încredere din partea editurii, dublată de o mare răspundere, fiindcă munca redactorului e mult mai aproape de cititor. Dar sentimentul că ai salvat o carte e neprețuit. La prima redactare, a revistei Holocaust, am fost atât de nesigură, încât am crezut că acolo se încheie colaborarea. Am primit în schimb sfaturi, încurajări, și noi cărți de redactat: Life Is like a Tennis Game sau exercițiul de admirație, Margareta, Three Decades of the Crown sau urgență și onoare, 2544 m, Povestea Munților Făgăraș sau cum am prins aripi poetice, Collagen, History, Habits sau primul meu e-book.
- Editura are norme clare de traducere și de redactare, cu exemple și recomandări utile, pe care le actualizează și le îmbunătățește constant și pe care le primește fiecare traducător. Se preocupă de formarea oamenilor noi, iar cei mai buni dintre ei ajung rapid acolo unde merită.
- După fiecare carte predată, am primit feedback care m-a ajutat să devin un traducător mai bun. Am primit chiar redactarea întreagă și, dacă am avut sugestii și au fost pertinente, s-a ținut cont de ele ulterior. Aprecierile m-au încurajat să continui, iar din corecturi am avut de învățat permanent.
- CVP a avut multă răbdare cu mine și a continuat să îmi propună traduceri chiar dacă, din lipsă de timp sau din motive medicale, am fost nevoită să spun nu de (prea) multe ori. Nu știu alții cum sunt, dar mie mi-e al naibii de greu să împac traducerile cu un job full-time și cu o viață socială part-time. Datorită acestei edituri, încerc însă, măcar o dată pe an.
- CVP mă scoate periodic din rutina corporatistă, nu numai prin traduceri, ci și invitându-mă să scriu. Să mă exprim pe mine și nu pe altcineva. Fără blocaje, fără frici, fără idei împrumutate. Și CVP face minuni: am scris anul trecut de ziua traducătorului, acum de dragul lor îmi fac curaj să mă exprim în Matca, oare ce mai urmează?
- Tot această colaborare m-a împins să descopăr lucruri despre mine, cum ar fi faptul că îmi place să traduc versuri. Le-am întâlnit în albumul 2544 m, apoi în Domnul Președinte sau Hell’s Angels. Pentru mine e ca și cum aș compune un puzzle, parcă și bucuria e aceeași. Atât de mare încât mi-am luat inima-n dinți și am participat de două ori la un concurs de traducere de poezie.
- O editură înseamnă oameni, iar CVP înseamnă echipă. Altfel n-ar putea să facă atâtea lucruri grozave, online și offline. O echipă bine închegată, entuziastă de la conducere până în redacție, din depozit până la PR, în care apar mereu oameni talentați. Îi voi aminti mai jos pe cei cu care m-am intersectat semnificativ.
- Ștefan. Cu el am trecut de la „acribie“ (pe care m-am repezit să o caut în dicționar, după ce mi-a atribuit-o într-un e-mail) la o strânsă prietenie. Îi admir respectul față de meserie, puterea de muncă, devotamentul față de cărțile pe care le traduce, redactează sau editează, felul cum se îndrăgostește de câte una sau cum se luptă până le desăvârșește pe toate. Sfătuitor de nădejde, îmi răspunde răbdător la toate întrebările sau ne întrecem în căutări de sensuri și forme.
- Cristina. Pe frigiderul meu de acasă stă un magnet cu mesajul „Mamele sunt ca niște nasturi: țin lucrurile împreună.“ Nu e cea mai bună traducere, însă esența mesajului mi se pare că i se potrivește Cristinei: nasturele CVP, care se ocupă neobosită de toți și de toate de atâta timp. Apreciez în mod special grija ei față de traducători și delicatețea cu care mă ispitește mereu să mai iau o carte și încă una…
- Anca. E concitadina mea cu care tot amân o ciocolată caldă și de la care am avut de învățat de-a lungul timpului, fie din redactările traducerilor mele, fie din redactări la care am colaborat. Mă inspiră pasiunea ei pentru tot ce înseamnă carte, precum și felul în care scrie, de parcă ar zburda printre cuvinte, de parcă i-ar fi vrăji.
- Luana. Nu o cunosc personal, dar o admir ca profesionist, traducător excepțional și sufletul avântului beletristic al CVP. Cu atât mai mare a fost surpriza (sau amețeala) când m-am trezit cu un e-mail de la ea intitulat „Reverență“, în care mă lăuda pentru Domnul Președinte. Ulterior m-a elogiat public în mai multe rânduri. Ce-ți poți dori mai mult decât să te aprecieze un model în domeniul tău? Să întorci reverența înzecit și să nu dezamăgești.
- Și dacă tot l-am pomenit, merită bulinuță proprie: Domnul Președinte. Pe lângă aprecierile Luanei, m-am pomenit lăudată într-un important podcast cultural sau într-o revistă literară de prestigiu, nu îmi venea să cred că e vorba despre mine. „Prezi“, cum am alintat luni întregi cartea asta minunată, de Nobel, a fost prima ficțiune pe care am tradus-o la CVP și totodată prima mea traducere din spaniolă, ceea ce a însemnat mai multă plăcere, mai multă grijă. Și acum mă mir și sunt recunoscătoare că au avut încrederea să mi-o dea. Totodată mă sperie: dacă n-o să mă mai ridic la nivelul lui Prezi? Dacă nu se mai aliniază planetele (scriitură excelentă, temă pe placul meu, limbă dragă, timp și iar timp…) și nu mai pot traduce așa? Am totuși sprijin de nădejde, a se citi în continuare.
- Colaborarea cu CVP mă motivează să traduc din ce în ce mai bine. Nu doar că ridică mereu ștacheta aducând în echipă traducători foarte buni, dar trec cu elan granițele editării de carte prin tot felul de proiecte sociale și culturale de impact. Înșir mai jos inițiativele care mi-au mers la suflet și datorită cărora sunt și mai mândră că fac parte din familia CVP.
- Matca. Să lansezi o revistă culturală, mai ales tipărită, în România de azi, îmi pare un act de mare curaj. Și cred că a pornit cu dreptul, cu nume mari și nume noi, conținut de calitate și o grafică de excepție, prospețime și inteligență. Îmi place că e scrisă în parteneriat cu alte două edituri și că e deschisă tuturor ideilor vii.
- Asociația Curtea Veche. De aproape zece ani promovează lectura de plăcere în rândul copiilor, în contextul în care analfabetismul funcțional bântuie școala românească. Voluntarii merg în școli din mediul rural, donează cărți și organizează activități menite să crească cititori. Festivalul Narativ – știu din surse sigure – este o bucurie pentru cei mici și cei mari.
- Campanii precum #timpulsacitim, care a subliniat efectele pozitive ale lecturii asupra sănătății mintale și a mobilizat mediul online, încurajând cititori celebri și anonimi deopotrivă să prindă glas. Susțin și eu, din tot sufletul, cititul zilnic. Cartea e prieten, învățător, vacanță, terapie, magie.
Mulțumesc și la mulți ani, Curtea Veche Publishing!
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.