La parastas
Ultimele cuvinte ale bunicii au fost: Hai, vă rog! Erau zile de viscol și de nebunie, o nebunie a lumii care se așternea peste nebunia ei cea mică. Avea 94 de ani și Alzheimer. Auzeam
La pământ
Mocheta era de un galben putred. Poate odată, demult, fusese un galben solar, dar timpul însuși părea să-și fi șters mâinile soioase de ea. Ar trebui s-o curețe. Ar trebui să-l convingă și pe el
La cules
Era a treia oară când te duceai în Franța, de data asta nu mai sperai la o școală de elită, acum sperai să câștigi repede niște bani, nu mulți, nu speri niciodată la mulți, doar
Ispita
Frica lui cea mai mare era că prietenii își vor aminti de el după moarte doar pentru că i-a învățat la droguri. Ei îi era frică de moarte punct. Da, el îi învățase la droguri,
Ediția actuală
#13, vară 2026
O poți cumpăra aici
Cele mai citite articole ale săptămânii
