Siminoc aproape că fugi din castel chiar în clipa în care văzu sângele pe batistă. Însă se potoli înainte să ajungă la ușa camerei, și se gândi că deja știa cum era să plece cineva
– nu plictiseala va ucide, ci blazarea1 – În memoria lui Ion Botofei,inginer și primul primar post-1990 al Craiovei,un adevărat constructor (din Oltenia până în Libia)și un mare povestitor. Specialiștii în literatura franceză – în
Bunicii şi părinții mei au fost despărțiți de Europa printr-un gard de sârmă ghimpată. Pentru mine, când aveam 17 ani, Londra şi Berlinul erau pe o altă planetă. Să mănânc un croasant într-o cafenea din
24 spre 25 februarie 1956, Moscova (…) Ce drac’ nu se potolește Ulbricht ăsta. Aude vocea lui Walter Ulbricht în urma lui. Nici aici nu scapă de numele Ana Pauker. Nici aici, la Moscova. Moscova
La două capete: odată stabilit la Bucureşti după război, dar pregătindu-şi în secret plecarea din ţară – vai! nu mai era Ţara Mare, de când intrase sub tutela Puterii Neţărmurite – redactor la Editura Cartea
Din volumul: Zona de surescitare, OMG, 2024. Obiect surogat Ce vicii de execuţiese pot găsi pe suprafaţaunui bust sculptat?Îl fixez până depistezurmele trecerii unor organismeimposibil de disciplinatfragmente de materie vie scurseîntre două crăpături adăpostindintenţia artisticăpresărată
Dragă M., A murit Sinead și a venit Depeche. La Sinead m-am mai gândit în ultimii ani, la ea și la alți oameni ale căror tragedii te ecranează. Nu știu dacă a fost acest spirit
A fost al bătrânului, pistolul ăsta, spune tatăl după ce mai trag în alte trei ținte. Îl ținea lângă el zi și noapte, las’ să fie, spunea, nu știi niciodată ce se poate-ntâmpla, așa spunea,
Paginile care urmează provin din capitolul al nouălea al romanului Anton Pann. Până când nu te iubeam, în curs de apariție la editura Polirom (colecția Biografii romanțate). Ele reprezintă un decupaj dintr-o întinsă scrisoare prin
Februarie 1954 Niciodată n-am înțeles de ce adulții le spun copiilor că merită să fii un copil cuminte și ascultător. Dacă aș fi fost o fiică model, numele meu ar fi fost acum gravat pe
Feminismul rămâne, în societatea românească, un cuvânt ocolit, care provoacă reacții diverse, majoritatea ostile: neîncredere, teamă, dispreț, ură. Mai rar stârnește curiozitate (dorința de a afla despre ideile și revendicările feministe de ieri și de
