„Ungurii sunt triști.“ Graffiti-ul ăsta pe care l-am văzut cu mulți ani în urmă la Cluj mi se pare genial. Ungurii sunt triști și nu pot scăpa de tristețea lor. Cum am mai zis, bunicii
Nici nu știu dacă în perioada de dinainte de luna septembrie a anului trecut am trăit cu adevărat în România. Sigur, trăiam la Cluj, unde m-am și născut, la Zalău, la Tg. Mureș, știam că
Cel mai important eveniment al lunii noiembrie în sportul de la noi este dubla pe care naționala României o va juca în a doua parte a lunii, cu Israel și cu Elveția. Teoretic, meciul de
De câte ori văd apa curgând fără rost dintr-un robinet uitat deschis, îmi vin în minte câmpiile de piatră din Iordania, deșertul portocaliu, colinele Ammanului acoperite de clădiri albe și pe fiecare clădire butoaie cuplate
Întotdeauna am fost un somatic. Niciodată n-am crezut că sunt normal și deci nici că normalitatea ar fi o virtute. Corpul meu a fost mereu influențat de starea mea psihică, iar reacțiile mele, încetinite până
Luna octombrie a început cu câteva imagini prin jurnalele de știri care m-au bucurat ca o cafea băută în aer liber dimineața. David Popovici a vorbit în deschiderea noului an universitar, din postura simultană de
Este cât se poate de straniu: m-am născut la Cluj, am trăit 42 de ani aici, am fost de nenumărate ori în cimitirul Házsongárd, și totuși, n-am văzut mormintele cele mai emoționante. Acum m-am dus
Am reușit să-l prind pe Alexandru Solomon într-un „pit-stop“ la București, în timpul periplului său prin sălile de cinema ale țării, alături de Arsenie Boca. Viața de apoi, cel mai recent documentar al său. Se
Oare de ce ne întoarcem acasă după decenii? Ca niște criminali cărunți, ne strecurăm în scara unde ne-am născut și ne minunăm de transformările de care în parte știm. Nu plângem, dar facem fotografii și
De Ziua Internațională a Traducerilor, vă propunem o anchetă despre traducerile de poezie în volum. I-am luat la întrebări pe poeții, și totodată pe traducătorii Tiberiu Neacșu, Ioana Miron, Ligia-Verkin Keșișian și Diana Geacăr. Tiberiu
După ce devenisem destul de familiară cu decorul străzilor pe care le parcurgeam zi de zi (de la diversele chirii unde stăteam și până la facultate), de câțiva ani începusem să observ și anumite urme