Tristețea cefalopodelor Aveam 14 ani și îmi plăcea de Silviu. De fiecare dată când acasă erascandal, ieșeam să duc gunoiul, îmi puneam bluza Puma, fiindcă Silviu era maresportiv și juca fotbal la bara de bătut
O ieșire din semnificația inițială a termenului (æs alienum – datorie) ne-o propune și ne-o întinde, ca-ntr-o poezie pe pâine, Mihók Tamás în cel mai recent volum al său (æs alienum, Casa de Editură Max
Există puțini poeți contemporani care știu să sondeze în adâncurile tragismului colectiv – unii o fac furibund, alții sunt plini de patos, iar cei mai mulți se împotrivesc sau chiar se aliniază normelor socioculturale, fiind
Noua anatomie am fi putut să înconjurăm baltadrumul nu putea fi mai lung sau mai anevoiosdecât ce ni se întâmpla acum sau am fi putut să ne luăm la joacăsă ridicăm pietricele în aersă ne
Poezia română începe să se extindă și mai mult dincolo de marile teme ale literaturii și să vorbească despre realități materiale ignorate până acum. Izabel Marin marchează un nou capitol în poezia romă de la
Alexandra Ivan Cornelia se trezește în fiecare dimineațăși îmi mai spune câte cevadin coșmarurile eipe care le transformă înfrânturi de vise alb-negru când o să te maturizeziîndeajuns de mult încâtsă-ți faci singurăprogramările la doctorserios că nu-i
Extrase din volumul de debut al Irinei Francisca Ion, orașele mici sunt mai aproape de centrul pământului, Casa de Editură Max Blecher, 2025, Colecția „Opera prima”. siret fiecare om are în spate un râuun fir electric
Poezia e de multe feluri și are atîtea fețe/interfețe! Forma e parte din conținut. La început a fost… auditivă. Mai există chiar și în vremurile noastre supertehnologizate grioți, prin Senegal, de pildă, care-și cîntă versurile
Cred că poezia este capacitatea omului de a vorbi prin imagini surprinzătoare. Dar nu surprinzătoare în mod voit, ci surprinzătoare pentru că își ascultă cea mai lăuntrică parte a sinelui său, despre care nici măcar
Medieval punk Sunt dăți când visez că mă umplu de părsau că-mi cade cu totulchiar și așa îmi pot îndeplini menirea de a-i servi pe alțiipentru că atâta știu iar ce numesc eihidoșeniee o floare
o pasăre zboară mai sus când o privești după gratii în această existență apatică tristețea profundă e un anotimp aparte dincolo de paharele escapiste și pastele îndopate există o coadă mare la toaletă ești singurul