Anul 2024 nu e foarte bun cu literatura română. Deocamdată nu s-a întâmplat nimic spectaculos, nicio carte nu a reușit să se detașeze din pluton. Cât despre mine, am pornit acum câteva săptămâni un experiment
Flow (al regizorului leton Gints Zilbalodis) este o mostră de realism magic fără dialog binevenită pe ecranele noastre: într-un viitor apocaliptic sau într-un trecut măturat de ceva care aduce a potop scos din Biblie (temporalitatea
Premisele unei altfel de istorii Lucrarea lui Răzvan Voncu, O istorie literară a vinului în România, recent apărută într-o ediție revăzută și adăugită, ne oferă o analiză captivantă a interferențelor dintre cultura viticolă și cea
La fel ca oricine care a citit Mickey7, am așteptat ecranizarea lui Bong Joon Ho, cu scepticism, e drept, căci bănuiam că scenariul avea să despoaie cartea de esență, reducând-o la un produs al entertainmentului
Queer este un love story. O poveste de dragoste amară, nedusă până la capăt. Pentru acest film, Luca Guadagnino adaptează romanul cu același nume al lui William S. Burroughs. Ce rezultă este un fel de
Fără doar și poate, Vladimir Sorokin se numără printre cei mai cunoscuți, îndrăzneți, inovatori prozatori ruși contemporani. Cunoscut publicului român mai cu seamă pentru romane ca Ziua opricinicului, ori Kremlinul de zahăr apărute în colecția
Șansele sunt ca Satoshi Kon să vă fie deja cunoscut, chiar și dacă nu i-ați văzut vreodată filmele. Darren Aronofsky cita cu entuziasm imagini din opera animatorului nipon în al său Requiem for a Dream
Anii ’90 în Danemarca n-au fost cei mai liniștiți cu putință: economia era prosperă, dar societatea se lupta cu controversa politică legată de statutul emigranților și refugiaților; în cinema răsărea Dogma lui Vinterberg și Von
Este deja bine-cunoscut faptul că numele Andreei Răsuceanu a devenit sinonim cu termenul de geografie literară, fiind prezent atât în studiile sale de referință din marginea acestui concept, cât mai ales în trilogia de romane
Înainte de Revoluția Islamică din 1979, doar trei femei trecuseră în spatele camerei de filmat cu gândul de a pune pe șină un lungmetraj, iar demersul uneia dintre ele avea să fie scos pe ascuns
„nesigur, aşa, desculţ pe dale“ Am vrut să încep cronica la Scrisoare către tata printr-o epistolă către fiu. Am găsit apoi articolul doamnei Edith Negulici, autoarea selecției textului rostit în spectacol, articol publicat în „Zile
