Între 23 și 25 iunie are loc la Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar o retrospectivă István Szabó. Regizorul, care în februarie a împlinit frumoasa vârstă de 85 de ani, a primit premiul Oscar în 1982 pentru cel mai bun film străin cu pelicula Mephisto, și premiul BAFTA în 1986 pentru Colonelul Redl. În legătură cu evenimentul, i-am pus câteva întrebări lui András László Kósa, directorul institutului, care ne-a dat răspunsuri succinte și informative.
Ce credeți, ce mesaj au filmele lui István Szabó acum?
István Szabó este și rămâne un inovator al filmului maghiar, deci scopul proiectului nostru – căci vorbim despre o serie intitulată Mari maeștri al cinematografiei maghiare, început acum un an cu retrospectiva Miklós Jancsó – este aceea de a prezenta cineaștii de renume al filmului maghiar. Mesajul nostru este că cinematograful maghiar a avut întotdeauna inovatori. Iar filmele lui István Szabó rămân actuale întotdeauna, deci transmit ceva și pentru publicul din secolul al XXI-lea, având în vedere că dilemele disecate de el sunt la fel de valabile și astăzi ca pe vremea când și-au avut premiera.
Care e filmul său cel mai actual?
Limbajul cinematografic al lui István Szabó este absolut actual, dar la fel de importantă este și digitalizarea patrimoniului cinematografic maghiar realizat în studiourile Arhivei Naționale de Film din Budapesta. Un proiect de un succes absolut.
Având în vedere că prezentăm cele trei filme din această retrospectivă ca o trilogie, n-aș dori să fac o distincție. Deci propunem publicului să vină în fiecare seară la Cinema Eforie, pentru a vedea aceste proiecții.
Fiecare film are câte ceva ce merită să fie evidențiat. În Mephisto, relația dintre artă și putere, în Colonelul Redl, trădarea de sine și faptele de corupție pentru a obține și a păstra puterea. Iar în Hanussen regizorul prezintă mai mult mediul apocaliptic, o lume care se dezintegrează și e în declin.
Are vreun impact arta regizorului în România?
Are, dacă pornim de la faptul că ideea acestor retrospective, adică ale lui Miklós Jancsó și ale lui István Szabó, au venit din partea unor cinefili români. Asta înseamnă că cineaștii maghiari sunt cunoscuți și au un impact asupra culturii cinematografice din România. Proiecțiile de anul trecut au avut un succes mare la Festivalul de Film „Ceau Cinema!“ de la Timișoara, iar anul acesta, iată, avem deja proiecții și la „Ceau Cinema!“, dar și în București. István Szabó este un regizor cunoscut și în România, a fost distins cu premiul pentru întreaga carieră și la TIFF, dar și la Festivalul Anonimul din Deltă, și după câte știu face parte din programul universitar de la UNATC.
Este Mefisto printre noi? Sau Furtwängler (protagonistul filmului Cazul Furtwängler – n. red.)?
Umanitatea este diversă, iar personalitatea este, dacă vreți, multistratificată, deci sunt printre noi, câteodată, și câte un Mephisto, și câte un Furtwängler, sau poate mai mulți…
La ce vă așteptați de la Timișoara? Ce va fi altfel decât la București?
Timișoara este Capitala Culturală Europeană, deci tot ce se întâmplă în acest an în orașul bănățean va fi în focus european. Eu sper să fie mult public, sper să fie discuții după proiecții și desigur ca director al Institutului Liszt sper să fie cu o focalizare pe cultura maghiară.
Artistul e mereu liber, sau din contră, mereu captiv?
Nici, nici… Artistul în primul rând este om, ca oricare dintre noi…
