1. Cum veți difuza 24 ore din 24? Pare o provocare pe cinste…
E o premieră: Radio România Cultural dedică un program de o zi întreagă unui oraș. Vineri, pe 17 februarie, chiar în ziua inaugurării anului „Timișoara, Capitală Europeană a Culturii – 2023“, Radio România Cultural dedică Timișoarei un program exclusiv de 24 de ore. Jurnaliștii Radio România Cultural (sprijiniți și de colegii de la Radio Timișoara) au pregătit interviuri, reportaje și documentare despre istoria acestui oraș legendar și despre Banat, care a dat României personalități și evenimente cu adevărat unice. Lucrăm la acest program din septembrie, anul trecut: sunt emisiuni preînregistrate, dar și emisiuni live și chiar și o producție de spectacol inclusă în programul oficial TM-2023.
2. Veți acoperi toate aspectele? Cultură, economie, urbanistică, chestiuni sociale?
Am încercat să urmărim Timișoara din perspectiva istoriei culturale, să plasăm orașul și oamenii săi într-un context regional mai larg, al Banatului și apoi al Europei centrale. Ne-am oprit asupra momentelor-cheie din istoria recentă – să nu uităm că Revoluția din decembrie 1989 a început la Timișoara! – și am căutat reperele din prezent. Ne interesează ce s-a întâmplat din 2016 încoace, de când Timișoara a fost desemnată oficial drept capitala europeană a culturii în 2021 (momentul preluării efective a titlului a fost amânat pe fondul pandemiei în 2023): starea infrastructurii culturale, urbanism, viața socială, viața universitară, evoluțiile din economia locală etc. Pentru că toate aceste aspecte fac parte din cultură.
Pe tot parcursul zilei vorbim în programul nostru despre programul la zi al Capitalei Culturale Europene și despre agenda următoarelor luni. Am adaptat și selecția muzicală: pe toată perioada zilei de 17 februarie difuzăm muzică creată de artiști și formații din Timișoara.
Un eveniment special este organizat la Teatrul German din Timișoara, de unde Radio România Cultural transmite în direct, începând cu ora 19.30, o premieră absolută de teatru-în-concert, un spectacol sonor cu public, care revizitează forma primelor spectacole de teatru radiofonic cu public, într-o versiune contemporană: „1989. CIFRE“. Regia și scenariul original îi aparțin Ilincăi Stihi, de la Teatrul Național Radiofonic, regizoare multipremiată la nivel internațional. Subiectul piesei pune în valoare contribuția rezistenței culturale timișorene la declanșarea Revoluției române din 1989.
3. Vă așteptați la un public empatic?
Radio România Cultural are deja un public sensibil și fidel. Am convingerea că ascultătorii noștri vor descoperi cu bucurie tot ce are de oferit Timișoara în acest an cultural. Prezența colegilor mei și a mea în capitala europeană a culturii 2023 e și o ocazie de a ne întâlni direct cu cei care ne ascultă. De pildă, programul matinal, „Știri pe vinil”, între orele 7:15 și 9:00 va fi realizat live de Maria Balabaș și de George Gîlea chiar de pe străzile și din cafenele de prin oraș: colegii mei au pregătit o plimbare sonoră prin Timișoara. Ei vor încerca să surprindă vibrația orașului chiar în dimineața în care Timișoara își întâmpină titlul de capitală europeană a culturii. Iar Corina Negrea va transmite o ediție specială e emisiunii „Știința în cuvinte potrivite“ live, cu public, de la Muzeul Tehnic al UPT: un dialog cu profesori, cercetători și oameni de știință despre tehnologie, cunoaștere și progres social și economic.
4. Mă gândesc că veți avea emisiuni în direct. Nu vă temeți de provocările iminente?
Cum m-am pregătit din timp și riguros, nu îmi e teamă de direct. Sigur că pot apărea probleme tehnice – dar chiar și pentru asta există un backup. Deci: nu, nu mi-e teamă; asta nu mă scutește însă de emoții…
5. Probabil aveți un caiet de idei. Care sunt speranțele și proiectele Dvs.?
Am un carnet de idei, dar până una-alta sunt dator să urmăresc agenda publică și să reflect cât mai bine actualitatea.
6. Ce credeți, prin ce se deosebește Timișoara 2023 de Sibiu 2007?
Sibiu a obținut titlul de capitală culturală europeană în 2007, chiar în anul aderării României la UE. A fost o conjunctură fericită și în același timp un „noroc” istoric faptul că România a putut să ofere chiar în primul an de la aderare o capitală culturală. Candidatura Sibiului s-a bazat atunci pe parteneriatul cu Luxemburg. Cum între Sibiu și Luxemburg există legături străvechi, au putut prezenta un program comun. Marele merit i-a aparținut lui Constantin Chiriac, cel care a „inventat” mai întâi Bursa de Spectacole și apoi a condus Festivalul Internațional de Teatru Sibiu. Dar și autoritățile locale trebuie creditate pentru faptul că au știut să susțină, constant, această inițiativă. Cazul Timișoarei e un pic diferit. Pentru titlul de capitală europeană a culturii pe anul 2021 au intrat în competiție (internațională) mai multe orașe din România. Timișoara a fost selectată în 2016 pe baza unui program atractiv și foarte articulat. Multă vreme, acest program a bătut pasul pe loc și nu a putut fi dezvoltat: au fost probleme la nivelul coordonatorilor locali, dar și chestiuni administrative, legislative pe care statul nu a știut să le rezolve la timp. Amânarea până în 2023 a fost o binefacere. Într-un an și jumătate autoritățile locale și centrale și organizatorii timișoreni au reușit să facă ce n-au făcut în primii patru ani. Oricum, Timișoara e un oraș mai mare ca Sibiu, mai dezvoltat din punct de vedere economic, mai avansat în ceea ce privește infrastructura culturală existentă. Premisele de acum ale Timișoarei sunt mult mai bune decât cele ale Sibiului din 2007. Deci și așteptările sunt mult mai mari.
