Revista MATCA a funcționat de la început ca un loc în care practici diferite – literatură, arte vizuale și reflecție critică – pot intra în dialog. În jurul ei, s-a format astfel un ecosistem de practici culturale, un spațiu în care lucrările nu sunt doar publicate, ci puse în relație. MATCA s-a născut dintr-o intuiție simplă: cultura nu există în compartimente.
Lansarea acestei colecții de albume de fotografie anunță un nou demers editorial, venind ca un răspuns direct la absența cronică a unor astfel de publicații de calitate pe rafturile noastre. Până în prezent, piața românească de carte a prezentat un gol în segmentul vizual premium, neglijând potențialul artiștilor locali și internaționali. Prin acest demers, transformăm fotografia din format digital într-o experiență tactilă și permanentă, accesibilă tuturor.
Așa apare [fig. M], de la această logică de extindere, și aduce împreună fotografii români de azi, fiecare dintre ei cu modul propriu de a construi imaginea. Uneori, prin observație directă, alteori, prin serialitate, prin intervenții asupra cadrului sau prin reorganizarea materialului fotografic.
Litera M trimite, desigur, la MATCA și poate fi citită ea însăși ca o figură.
Uneori, figura este un corp.
Alteori, un spațiu.
Un gest.
Un peisaj.
O situație socială.
Memorie.
[fig. M] nu indică o singură definiție a fotografiei, ci o pluralitate de moduri în care aceasta poate apărea.
Fiecare photobook devine astfel o investigație a vizibilului. Succesiunea fotografiilor, ritmul paginilor și raportul dintre imagini creează un spațiu de lectură vizuală, unde fotografia este si proces, și argument, și privire, și document.
[fig. M] funcționează mai puțin ca o temă și mai mult ca un cadru de lucru, mai puțin ca o abreviere editorială, și mai mult ca o prezență, MATCA precum o figură conceptuală.
[fig. M] poate fi văzut printr-o formulă deschisă, ca o variabilă în care fiecare artist introduce locuri, corpuri, gesturi. Fotografiile formează astfel o arhivă de figuri: locuri, corpuri, gesturi.
Alex Gâlmeanu este unul dintre cei mai cunoscuți fotografi români contemporani, specializat în portret și fotografie editorială. A realizat numeroase coperte de reviste și campanii vizuale, colaborând cu publicații importante și cu personalități din cultură și divertisment. Stilul său este recognoscibil prin eleganța compoziției și prin capacitatea de a surprinde expresivitatea subiecților.
Ioana Moldovan este fotograf documentar și jurnalist vizual, cunoscută pentru proiectele sale pe termen lung despre societate, identitate și memorie. A publicat în reviste internaționale precum The New York Times, BBC, The Sunday Times, The Guardian, Bloomberg, Der Spiegel și altele. Fotografia ei are adesea o dimensiune narativă puternică și explorează povești umane complexe.
Cosmin Bumbuț este unul dintre cei mai apreciați fotografi documentari din România, cunoscut pentru proiecte sociale și reportaje realizate pe perioade îndelungate. După o carieră în fotografia de modă, s-a orientat spre documentar și spre explorarea comunităților marginale sau izolate. Împreună cu Elena Stancu a realizat proiectul și revista independentă Teleleu, documentând viața unor comunități din România și din lume.
