Frédéric Jousset și Bruno Julliard

De la tradiția Beaux-Arts la inovația Art Explora

Start

Traducere de Ilinca Stroe

În cursul carierei sale, Frédéric Jousset a parcurs întreaga gamă a artelor. Crescut într-o familie artistică (mama lui, Marie-Laure Jousset, a fost curator-șef la Centrul Beaubourg, iar tatăl său, Hubert Jousset, a fost președintele École Normale de Musique din Paris), Jousset joacă un rol-cheie în cultura franceză. Și-a început cariera în marketing și finanțe, pe care s-a bazat ulterior pentru a sprijini și finanța artele. În 1994 a început să lucreze pentru L’Oréal (Kérastase), ocupând diverse poziții de marketing, apoi a administrat fonduri de capital privat pentru firma internațională de investiții Bain & Company. În 2000 și-a înființat, în parteneriat cu Olivier Duha, propria companie de outsourcing a proceselor de afaceri, numită Webhelp S.A., care s-a extins în peste 40 de țări, generând venituri de aproape 1,5 miliarde de euro în 2019. Om de afaceri prosper, Jousset nu și-a uitat totuși fondul artistic. Între 2011 și 2014 a activat ca președinte al Consiliului Director al École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, iar între 2007 și 2014 a fost membru al comitetului de achiziții al Muzeului Luvru. În acest ultim rol, a dezvoltat website-ul muzeului și a finanțat cumpărarea unui celebru tablou de Nicolas Poussin, Fuga în Egipt (1657).

Revista Beaux Arts și sistemul Beaux-Arts

Jousset a ajuns în final administrator al Luvrului. În 2016 el a devenit CEO-ul prestigioasei reviste Beaux Arts, o publicație artistică lunară fondată în 1983, care acoperă istoria tuturor artelor din Antichitate până astăzi. Revista a fost numită după Académie des Beaux-Arts, înființată în 1816 sub domnia lui Ludovic al XVIII-lea, care cuprindea, la rândul ei, Academia de Pictură și Sculptură, Academia de Muzică și Academia de Arhitectură – toate fondate de către ministrul Culturii de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea, Jean-Baptiste Colbert. Sistemul Beaux-Arts a fost instituit pentru a răspunde exigențelor Academiei, aplicate la École des Beaux-Arts, incluzând următoarele principii:

1. Respectarea ierarhiei genurilor, care favoriza, în ordine descrescătoare, picturile istorice, temele religioase, portretele și naturile moarte. Desigur, principiile sunt totdeauna întrucâtva diferite de practică și de gustul publicului. Chiar în secolul al XVIII-lea, când naturile moarte ale lui Chardin erau extrem de apreciate și promovate de filozofi notabili ca Diderot, ierarhia genurilor instituită în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea era contestată. În secolul al XIX-lea, pe când popularitatea realismului creștea, cu reprezentarea subiectelor și vieții cotidiene, ierarhia a fost radical modificată. Deși unii artiști eminenți, cum ar fi Cabanel și Bouguereau, continuau să o respecte, mulți alții o ignorau. Precum anunța Théophile Gautier în Salon de 1846, „puține sunt subiectele religioase; se duc mult mai puține bătălii; ceea ce se cheamă pictură istorică va dispărea… Glorificarea omului și a frumuseților naturii ‒ acesta pare să fie țelul artei, în viitor.“   

2. Desenul e mai important decât culoarea. Iată rațiunea din spatele acestei reguli: desenarea formelor ce nu se găseau de-a gata în natură era considerată mai abstractă. Astfel, se presupunea că era nevoie de mai mult talent artistic pentru a reda formele, desenând contururi și schițând decât pentru a le prelua culorile din natură.

3. Desenatul după un model viu în conformitate cu studiul anatomiei, nu pentru a reda natura așa cum e, ci pentru a o îmbunătăți, înfățișând-o mai nobilă, mai elegantă, mai frumoasă. În secolul al XVII-lea, neoclasicismul a perpetuat această înnobilare a naturii, surprinzând la belle nature.

4. Pictatul în atelier, și nu în aer liber, deoarece atelierul era locul unde sursa și intensitatea luminii și, în general, întregul mediu puteau fi controlate pentru a corespunde necesităților estetice ale artistului.

5. Tablourile trebuiau să fie elaborate în detaliu, meticulos executate și, mai presus de orice, să arate cizelate și finisate.

6. Structura generală tacită din spatele sistemului Beaux-Arts o reprezenta verosimilitatea: reprezentarea în pictură – prin umbrire, perspectivare, sfumato și respectarea unicului punct de vedere – a tridimensionalității obiectelor așa cum este ea percepută de ochi.

Până la mijlocul-finele secolului al XIX-lea, impresioniștii aveau să demonteze în mare parte sistemul Beaux-Arts și regulile sale stricte, cu pictatul lor în aer liber, cu trăsătura de penel rapidă și tehnica lor coloristică. Însă moștenirea unei puternice tradiții instituționale ce valorizează artele persistă în Franța de astăzi, o țară a cărei contribuție majoră rămâne în domeniul artei și culturii, și a cărei principală industrie încă este turismul axat predominant pe inestimabila ei zestre artistică și pe muzeele ei excepționale.

Inovație artistică în secolul al XXI-lea: Google Art Project și Art Explora

Oriunde în lume, pentru a conserva o moștenire artistică trebuie să ținem pasul cu tehnologiile timpului nostru – și chiar să le inventăm. În acest fel putem lua contact cu un public nou și putem face ca artele să ajungă în tot mai multe locuri din întreaga lume. Acum aproximativ zece ani, Google a făcut posibilă vizitarea virtuală a muzeelor, fără necesitatea deplasării. Pe 1 februarie 2011, a lansat inovatorul Google Art Project. Acest website oferă o colecție online de înaltă rezoluție ce cuprinde unele dintre cele mai mari opere de artă existente în unele dintre cele mai celebre muzee ale lumii, inclusiv Metropolitan Museum of Art, Museum of Modern Art și Frick Collection din New York, Uffizi din Florența, Palatul Versailles, Luvrul, Musée d’Orsay și Musée Rodin din Paris; și Tate Gallery din Londra. De la apariția lui, 600 de muzee din 60 de țări au participat la acest revoluționar proiect artistic.

Potrivit Wikipedia, Elizabeth Merritt, Directoarea Centrului pentru Viitorul Muzeelor, a descris inițiativa drept un „experiment interesant“. Alți lideri din domeniul artei au salutat demersul cu mai mult optimism. Julian Raby, Director al Freer Gallery of Art, a afirmat că proiectul crește interesul privitorilor pentru vizitarea fizică a muzeelor respective. Brian Kennedy împărtășește această părere, susținând că, deși tururile virtuale ale muzeelor și galeriilor oferă o mai bună rezoluție și perspective panoramice, nu există substitut pentru privitul operelor de artă în persoană.

Nu e același lucru, dar, în opinia mea, Google Art Project reprezintă valul viitorului – dacă nu chiar al prezentului – atât pentru muzee, cât și pentru galerii de artă. În special acestea din urmă au suferit o lovitură teribilă în ultimii câțiva ani. Multe au fost forțate să se închidă. În vremuri dificile din punct de vedere economic, arta e văzută ca un lux de care mulți consumatori sunt dispuși să se dispenseze. Google Art Project generează din nou interes pentru marile opere de artă. Iar odată cu interesul survin și vizitele la muzeu și la galerii, care, la rândul lor, cresc numărul colecționarilor de artă și al cumpărătorilor.

Lumea artei a ajuns la un punct de cotitură grație acestui gen de progrese tehnologice. Acele galerii care se vor adapta noilor moduri de a ajunge la privitori pentru a informa și atrage publicul general vor avea mult mai multe șanse de supraviețuire. Nu văd realitatea virtuală înlocuind realitatea efectivă în vreun domeniu, fie el artă, sex sau divertisment. Însă văd realitatea virtuală drept cel mai eficient – și acum indispensabil – mod de a disemina informații despre realitatea care va conta cel mai mult în secolul al XXI-lea.  

Art Explora: „Frumusețea va salva lumea“

Frédéric Jousset, se pare, împărtășește această viziune, fiindcă în ultima vreme s-a concentrat pe o inovație artistică asemănătoare cu Google Art Project. În decembrie 2019, el a lansat Art Explora, în parteneriat cu Bruno Juillard, fost viceprimar al Parisului care își aduce aportul prin experiența sa considerabilă în domeniul artelor: între 2014 și 2016 a fost responsabil cu instituțiile culturale, precum și Președinte al Paris Musées, care include 14 muzee pariziene majore. Juillard a devenit Directorul Fundației Art Explora. La fel ca în cazul Google Art Project, scopul Art Explora este să facă artele mai accesibile unui număr tot mai mare de oameni de pe tot globul. Precum afirmă Jousset pe site-ul organizației, „Sunt convins că arta e esențială în viața oricui, însă inegalitățile privitoare la accesarea ei sunt încă prea profunde. E imperios necesar ca să iasă și cultura din zona ei de confort și să ajungă la un public cât mai larg. Înființez Art Explora pentru a accepta această provocare capitală: să împărtășesc cultura cu cât mai mulți oameni cu putință.“

Art Explora a adoptat celebra afirmație a lui Feodor Dostoievski, „frumusețea va salva lumea“. Însă acest nou forum merge mult dincolo de ceea ce secolul al XIX-lea ar fi putut considera frumos. Așa cum detaliază Manifestul Art Explora, în secolul al XXI-lea „cultura poate lua multe forme, operă sau battle-uri hip hop, țipătul lui Munch sau păsările lui Hitchcock, e o constantă metamorfoză. Trece dintr-o mâna în cealaltă, de la o ureche la cealaltă, de la o privire la alta și e transmisă prin puterea simțurilor. Art Explora își propune să aducă toate artele către noi, nu doar online, ci și prin captivantele tururi Art Explorer. Cum aproape 60% din populația mapamondului trăiește aproape de coastele marine, Art Explorer, „cel mai mare catamaran din lume“, oferă evenimente artistice senzoriale la care pot participa 200 de persoane zilnic. Art Explorer încearcă să implice comunitățile locale, găzduind evenimente culturale care încurajează artiștii și amatorii de artă locali. Expoziția artistică plutitoare, lansată în 2023, este cea mai mare din lume situată pe o ambarcațiune. Art Explora are o bogată platformă digitală și educațională, colaborând cu prestigioasa Sorbonne și cu Cité international des arts à Montmartre pentru a crea cursuri de istoria artei și pentru a găzdui numeroși artiști rezidenți. Oferă, de asemenea, mai multe premii artistice: trei premii de 50 000 de euro și un „premiu public“ de 10 000 de euro care permite publicului să voteze pentru artiștii preferați. Mobilă, versatilă și inovatoare, Art Explora a mai lansat pe 25 iunie 2023 și un camion-muzeu, în colaborare cu Centrul Pompidou din Massy. 

Am aflat despre aceste entuziasmante noi direcții în arte acum câțiva ani, participând la o altă nouă inițiativă culturală franceză, Panodyssey, care are tot scopul de a ajunge la un public internațional și de a-l coagula. Panodyssey construiește „camere de creație” unde pictori, scriitori, regizori, arhitecți și exploratori ai artelor de toate felurile pot colabora pe proiecte și obiective comune. După cum am susținut în articolul meu despre misiunea Panodyssey, în timpul creării sistemului Beaux-Arts regii, clericii și aristocrația patronau artele. Astăzi, cei care apreciază artele sunt antreprenorii inovatori: creatori ca Frédéric Jousset, Bruno Juillard, Alexandre Leforestier și Valentin Bert, care se asigură că arta, în toate formele sale, continuă nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere.

Imagine reprezentativă: Nicolas Poussin, Fuga în Egipt, 1657

Ediția actuală

#04, 03/24

O poți cumpăra aici
sau aici
×