În mica noastră comunitate de absolvenți ai studiilor de film de la UNATC, cărțile lui Kristin Thompson și David Bordwell au un statut foarte înalt. Când am auzit prima oară că una din cărțile-bornă de istorie a filmului avea să fie tradusă m-am bucurat nespus.
Andrei Rus, coordonatorul traducerii, mi-a fost profesor. Cursul lui se numea „Istoria filmului universal“ și îl ținea cu toate secțiile din cadrul Facultății de Film de la UNATC. O să fiu onest: în general, eram cam chiulangiu. Probabil era o obișnuință din liceu și mi-au trebuit vreo doi–trei ani să mă dezvăț de ea. Oricum, mai chiuleam și de la cursul de „Istoria filmului universal“. Totuși, mă interesa materia și eram total imersat în ceea ce ne preda Andrei atunci când eram prezent – avea un ton relaxat, dar erudit, lăsa loc și de glumițe, ne încuraja să-l tutuim, voia mereu să deschidă un dialog cu studenții, era sincer curios de impresia lor despre filme și ne asigura că nu există păreri sau impresii greșite. Singura cerință era să depunem un minimum de efort și să le argumentăm (n. red. – opiniile) cum puteam mai bine.
Dar cum nu eram mereu la cursuri și nu reușeam niciodată să văd absolut toate filmele, găseam de multe ori că am lipsuri în cunoștințe atunci când se apropiau examenele semestriale. Pentru că notițele de la cursuri ale colegilor mai responsabili erau deseori indescifrabile sau incomplete, ajungeam, ca ultimă măsură, să deschid suportul principal de curs, PDF-ul în limba engleză al cărții Film History. An Introduction de Kristin Thompson, David Bordwell și Jeff Smith. A devenit repede o carte la care am tot revenit pe parcursul studiilor și care m-a ajutat de nenumărate ori pentru a-mi clarifica cronologii, pentru a sedimenta informații de bază sau pentru a găsi puncte de start pentru un ulterior studiu aprofundat.
În momentele de criză a fost mereu acolo pentru mine: cu informații sintetizate clar și cu o abordare improbabil de cuprinzătoare – de la mărcile stilistice ale cineaștilor și tendințele formale ale unei perioade sau ale unui spațiu geo-politic, la presiunile economice, limitările tehnologice și dezvoltările industriale, la rândul lor și în egală măsură formatoare de cinema – cu o selecție vastă de filme și cineaști, atât dintre cei canonici și bine cunoscuți, cât și dintre cei inediți, avangardiști sau trecuți cu vederea, dar și cu sinteze extraordinar de limpezi ale filmelor puse în discuție. Tonul cărții este unul dezinhibat și accesibil, filmele sunt cel mai adesea deconstruite și au un suport vizual sub forma unor capturi care ilustrează diverse procedee ale filmelor, iar felul în care informația este prezentată stârnește întotdeauna apetitul. Autorii reușesc să coreleze tendințe cinematografice familiare, din trecutul apropiat, cu o formă a acestor tendințe prezentă în filmele vechi, uneori enigmatice – corelare dificilă din prisma distanței temporale dintre filme, dar și a schimbării contextuale. Astfel, textul reușește să reliefeze neîntrerupta evoluție formală a filmului și totodată să ofere multiple chei de interpretare a producțiilor cinematografice de la început de secol XX. Pentru cinefili, un astfel de text constituie o comoară fără margini care la fiecare citire poate deschide alte căi de urmat. Pentru mulți dintre noi este, adesea, primul reper de la care pornim când începem o cercetare sau la care ne întoarcem atunci când avem nevoie de claritate.
Am fost impresionat (dar deloc surprins) să aud, în cadrul lansării, că redactorul cărții – poeta Alina Purcaru, a rămas la rândul ei impresionantă de bogăția textului. Perspectiva unei persoane care nu este apropiată de studiile de film este foarte importantă în acest context, iar remarcile ei m-au făcut să cred că, într-adevăr, aceste volume sunt ușor accesibile și pentru cei nefamiliarizați cu studiul cinematografiei. E nevoie doar de deschidere si curiozitate din parte cititorului.
La 30 de ani de la publicarea primei ediții în limba engleză, a cincea ediție a cărții (publicată în 2021) ajunge acum pentru prima oară și pe rafturile librăriilor din țară, într-o traducere în limba română publicată în două volume de editura Vellant în colaborare cu UNATC Press, sub titlul Istoria filmului. O introducere. După atâția ani în care am scrollat un PDF, sunt foarte entuziasmat să țin în sfârșit primul volum în mână și să-l răsfoiesc. Are o greutate plăcută și un aer familiar. Când am pus prima oară mâna pe volumul I, tradus de Andrei Rus, Gabriela Filippi, Dora Leu, Andreea Mihalcea și Iulia Voicu, m-am simțit de parcă mă întâlnesc pentru prima oară cu cineva cu care am avut până acum o relație virtuală, la distanță, de lungă durată și, în ciuda primului contact fizic (care poate fi, adesea, fatal), așteptările deja mari și formate de-a lungul anilor mi-au fost întrecute. Abia aștept al doilea volum, ce va avea lansarea în toamnă (prin septembrie), la care au mai contribuit ca traducători Liri Alienor Chapelan, Cezar Gheorghe, Diana Smeu, Irina Trocan și Ioana Miruna Voiculescu.
Toți cei implicați în traducere merită o sinceră recunoaștere pentru munca depusă. A fost un proces anevoios, a durat patru ani și a trecut prin multe momente de incertitudine, determinate inclusiv de lipsa de credință în potențialul comercial al demersului. Colaborarea cu UNATC Press a fost extraordinar de benefică, întrucât a scăzut considerabil costul traducerii. Astfel, prețul cărții este unul relativ accesibil, chiar mic pentru o astfel de publicație. Sper că fricile de eșecul comercial să se dovedească, în timp, nefondate.
Lansarea primului volum pare să anticipeze viitorul succes al cărții. S-a petrecut în curtea UNATC-ului în fața unui public numeros care nu mai avea loc pe scaune. În urma discuției, cu toții am asistat la proiecția unui interviu înregistrat cu Kristin Thompson și Jeff Smith, realizat de Andrei Rus și Doru Nițescu1. Nu cred că greșesc când spun că mai toți cei din public eram fericiți să fim acolo și nerăbdători să punem mâna pe carte. Mie însumi mi-a trecut prin minte să fur repede o variantă încă neterminată a volumului al doilea, doar ca să pot spune că am avut-o primul. Ceva m-a oprit – și nu privirile celor de acolo, ci respectul și sentimentul profund de recunoștință pe care îl port pentru întreaga echipă care a contribuit la realizarea acestei traduceri.
Volumul I este deja disponibil pe rafturile librăriilor. În mod esențial, poate fi închiriat de către studenții UNATC și din biblioteca facultății. Sper ca peste un an să aibă paginile îndoite și numeroase urme de uzură.
1Interviul este disponibil acum în varianta sa integrală pe YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=GGmF8w5MBSY).
