Intro (Trastevere boy)
R.I.P. TERRA/EARTH/PĂMÎNT
combinezoane metalizate
măşti pentru atac nuclear
sub ei hăul cît un oraş
mina de lignit pe care Puterea
o transformă în Moarte
R.I.P. TERRA/EARTH/PĂMÎNT
tineri plătiţi de imperii din est
miliţii mutante tinerii pastilaţi
raw vegani toarnă găletuşe cu apă
peste hoitul semiincinerat
tineri mişto-mi înfig flacăra
de sudură în inimă ntimpcepaici
se aprind felinare cu leduri &
licuricii iau la ţintă nefericirea:
nucălcanapastampuţită (supermami către superfetiţă)
fragranţe transpornografice sau
chineza furculiţelor sau
din bucătării doamne octogenare
vorbesc socialism mîngîie cîini
la cascada colonizată de rădăcini
fetița homeless plonjează
ea şi egreta fosforescentă
vor supravieţui
Dar acesta e turnul nostru inexpugnabil
1.
Ce mai faceți?
Ne vitrificăm.
Ce să facem?
When the oil’s gonna dry
Our president will die.
Ce mai faceți?
Ne deșertificăm.
Altădată diguri, grădini,
Lacuri, sălbăticiuni la adăpat.
Soare, emulsie-ndepărtată. Întunecat.
Crocodilii sacri devorează însetații obișnuiți.
Turnul nostru inexpugnabil.
Turnul indestructibil pe terasa căruia Nimrod cînta:
Raphèl maí amècche zabí almi
Urfiro dans vaí, vaí pape!
Adunate, în palma lui Nimrod,
Popoare din răsărit și apus,
De la miazăzi și de la miazănoapte,
Comunică în limba oficială a biciului,
A turtelor de cereale,
A berii de casă.
A sexului de cleștar pe care îl oferă, prin vestale, Iștar.
2.
Ce mai faceți?
Cărămizi din lut ars, bitum, cuie din os.
Ce mai faceți?
Mimăm încîntarea.
Pămîntul e aluat uscat,
Sufletul supus – un zigurat.
Altădată, și nu prea departe
În spațiutimp, paraginile paradisiace,
Grădinile proiectate de paleoastronauți,
Plaurii tandri, speciile hibridizate,
Enigmaticii grădinari
Spunînd ananas ca și azi în guarani, limba unor
Indigeni neinfectați de catolicism,
Dante Alighieri,
Netraficați de latifundiarii latino
Întru profit & exterminare.
Altădată, și nu prea departe
În spațiutimp, paraginile paradisiace,
Digurile & ecluzele & recoltele paleoastronauților
(Imense cranii ovoidale (cretinismul divin)),
Ziguratele ca dendritele
Din creierul sordid al lui Piranesi,
Ebrietatea politeistă, tot mai ispititoare,
Virginele & matroanele cu sex de cleștar, Iștar,
Triburi de sclavi și constructori,
Bucătărese și soldați, tîmplari și zugravi,
Preoți și prostituate vorbind
Răspicat
Limba oficială a biciului:
Pape Satàn, pape Satàn aleppe!
3.
Seara, după muncă, dau la o parte epiderma din silicon,
Chiar dacă știu că doar ea-mi protejează clavicula.
Iat-o cum se desprinde ușor, Petală de lotus mutant în septembrie.
Acolo, în umăr, după ce polenizează palmieri,
O dronă micuță vine și își hrănește larva.
4.
Plauri și grădini invazive =
Extensia soft a ideii de Paradis.
Temple și terme, șanțuri și forturi =
Militarizarea marginii.
Ce mai faceți?
Emitem energie neagră,
Fabricăm zăpadă artificială.
Ce mai faceți?
Drenăm fluvii, exportăm moarte.
Ce mai faceți?
Ridicăm turnuri de evacuare,
Ascensoare spațiale, hoteluri
Ca niște penisuri lungi de 3 kilometri.
Ce să facem?
Plastifiem universul,
Panotăm antropocenul,
Metisăm regnuri.
În fusiunea luminoasă,
Pe arcada întunecată,
Proliferăm ca iedera.
Eu pîndesc numai picioarele tale cu cicatrici
Înaintînd, anorexic, prin apa contaminată.
5.
Astăzi ce mai faci, Beatrice?
Modelez depresie,
Lansez pete de motorină pe Styx.
Inamica tuturor viciilor &
Regina tuturor virtuților,
Tu,
Ia-mă acuma
Cum viespea războinică
Ridică în mandibule o viespe mai mică,
Umilă,
Și o duce la cuib
Injectîndu-i prin ovipozitorul metalic
Ouă
Din care ies în curînd
Larvele unei specii dumnezeiești:
Parașutiști peste paraginile paradisiace.
Beatrice von Babel eu doar atunci
Voi avea, pe cîmpiile unei Mongolii anistorice, pace!
Exit (Pastel zen)
Perechea de raţe sălbatice
urcă în iarbă, prin abur,
sub arinii şi salcia din
comedia romantică goth.
Ce-şi mai clatină el verdele
gîtului chinezesc!
Şi ea – grăsimea aşezată
în pliuri!
Gata cu seceta africană,
gata cu educaţia bobocilor!
Fericit redescoperă soţul
perechea. Cînd paie şi pleavă
dispar sub suliţe verzi.
În lumina opacă.
Fericit să pot contempla
civilizaţia animală.
Ploaia molcomă.
Capilarele ruginii.
Alge.
Bătrînul în impermeabil
culegînd împăcat
nucile după ploaie.
Credit imagine reprezentativă: Mircea Struțeanu
