Găzduit de criticul literar Victor Cobuz, „CSVD în cărți” propune să ne ducă mai departe decât ceea „ce se vede” cu ochiul liber în literatură, adică fie spre biografia mai profundă a autorului, fie spre contextul și subtextul cărților discutate.
Puteți să ne găsiți pe YouTube sau pe Spotify.
E12 | Dragoș C. Costache
După ce a studiat Științe Politice, Sociologie și Antropologie, în țară și în străinătate, Dragoș C. Costache s-a afirmat ca jurnalist cultural, scriind despre o gamă largă de fenomene relevante ale actualității culturale – lowbrow și highbrow deopotrivă –, cu mai multă atenție acordată filmelor și serialelor de consum, deconstruindu-și subiectele cu multă ingeniozitate și umor, reliefând atât scheletul ideologic al acestor produse, cât și reușitele sau rateurile estetice.
În 2023, Dragoș C. Costache a debutat în proză cu volumul „În tăcerea nopții” (Editura Tritonic), un roman incitant, plasat într-un București interbelic alternativ, în care doi protagoniști atipici trebuie să rezolve serie de crime motivate politic, în care se împletesc mai multe genuri – roman polițist, ucronie și fantasy. „În tăcerea nopții” a deschis seria Popova & Popescu, din care a mai apărut un volum, „Lăudați și cântați”, urmând ca al treilea volum „Aur, smirnă și tămâie” să fie publicat la finalul acestui an. Între timp, Dragoș C. Costache și-a încercat mâna și în zona science fiction cu romanul „Ultra Marin”, în care un oltean ajunge să lucreze pe un cargobot din Pacific, controlat de inteligența artificială.
Dragoș C. Costache este invitatul celui mai recent episod al podcastului „CSVD în cărți”, unde a discutat cu Victor Cobuz despre cărțile sale, despre ce mai înseamnă cultura astăzi, despre mizele jurnalismului practicat de el, despre conspirații și despre multe alte subiecte incitante.
E11 | Andrew Davidson-Novosivschei
Câștigătorul premiului Observator Cultural pentru debut, Andrew Davidson-Novosivschei s-a născut în Statele Unite ale Americii și s-a stabilit în România în 2015, după ce a studiat la facultate limba și literatura română. Treptat, Andrew Davidson-Novosivschei a început să fie din ce în ce mai activ pe scena poetică locală, participând la diferite festivaluri și lecturi publice, unde citește poeme scrise în română și în engleză. În paralel, poetul desfășoară și o intensă activitate de traducător, beneficiind de burse oferite de ICR și FILIT prin care a adus literatura română mai aproape de cititorii de limbă engleză. În 2024, Andrew Davidson-Novosivschei a debutat editorial cu un volum de poeme în limba română, intitulat „Inimă leneşă” și publicat la Dezarticulat Books. Poezia lui Andrew Davidson-Novosivschei este apreciată pentru umorul său, pentru prospețimea sa și pentru inteligența artistică care se ascunde în spatele unor poeme scurte și simple doar în aparență.
Andrew Davidson-Novosivschei este invitatul ultimului episod al podcastului „CSVD în cărți”, unde a povestit despre traseul său de la un foarte tânăr student american interesat de cultura română la un tânăr poet american de limba română nominalizat la premiile literare autohtone, despre cum percepe el astăzi America după un deceniu de locuit în România (și viceversa), despre greutățile și provocările muncii de traducător și nu numai.
E10 | Laura Francisca Pavel
După o bogată activitate în teoria și istoria literară și teatrală, din care au ieșit o serie de volume premiate, dintre care două au fost și traduse și în străinătate, Laura Francisca Pavel a debutat în 2022 în poezie cu volumul „Trucuri urbane” (OMG Publishing). I-au urmat două noi cărți de poezie, fiecare la distanță de un an, „Acțiuni și protocoale” și „Zona de surescitare” (ambele la OMG Publishing), constituind o adevărată trilogie poetică, unul dintre cele mai incitante proiecte din poezia românească a anilor 2020. Deși este deschisă către liniile de forță ale literaturii contemporane, trilogia Laurei Francisca Pavel este greu de încadrat în peisajul poeziei actuale. O combinație ingenioasă între confesiune și ficționalizare, cu personaje ce funcționează ca măști poetice, în care intelectualismul este dezamorsat constant de referințele pop culture și unde o privire lucidă și tăioasă se uită la cele mai fierbinți probleme ale prezentului apelând la un imaginarul retro, iată doar câteva dintre trăsăturile poeziei Laurei Francisca Pavel, apreciată de poeți, critici și cititori din generații diferite.
E09 | Bogdan-Alexandru Stănescu
Scriitor, traducător si editor de carte, Bogdan-Alexandru Stănescu este unul dintre cele mai importante nume ale literaturii române din ultimele două decenii.
Anul trecut, Bogdan-Alexandru Stănescu a publicat romanul „Soarele negru” (Editura Trei), ce întregește o aparentă trilogie tematică, a memoriei, din care mai fac parte volumele de proză „Copilăria lui Kaspar Hauser” (Editura Polirom, 2017) și „Abraxas” (Editura Polirom, 2022). Romanul îl are în centrul său pe Gheorghe Ibrahim Abdallah, fiul lui Diallo, un camerunez venit în România comunistă la studii, și al Smarandei, o româncă ce fuge dintr-o familie complicată, în care abuzul este mascat de practica religioasă ferventă. La maturitate, când este jurnalist de investigații, interesat de criminali în serie și de violența din societate, care se chinuie să scrie și un roman cu același titlu, „Soarele negru”, o ucronie ce prezintă o altă evoluție a evenimentelor din decembrie 1989 cu Nicu Ceauşescu în prim-plan, Gheorghe Ibrahim începe să-și rememoreze anii copilăriei și adolescenței, plecarea tatălui și viața în doi cu mama, punct din care romanul se ramifică în multe alte povești, în care viețile părinților și ale altor personaje se desfac, relevând un secol complex din istoria unei familii și a unei țări.
Invitat la un nou episod al podcastului „CSVD în cărți”, Bogdan-Alexandru Stănescu a discutat despre cărțile sale de proză, despre procesul său de scriere, despre fascinația pentru gândirea lui Carl G. Jung, despre tema violenței, oferindu-ne și câteva detalii despre următoarea sa carte de proză.
E08 | Andrei Dósa
În cea mai recentă carte a sa, „Ultima familie tradițională” (OMG Publishing), Andrei Dosá privește lumea prin ochii de proaspăt tată, cu aceeași luciditate și acuitate socială cu care ne-a obișnuit din celelalte volume ale sale. Plecând de la acest volum, scriitorul a discutat cu Victor Cobuz despre traseul său literar, despre pendularea între limba maghiară și limba română, despre experiența de traducător, despre legătura dintre extremismul de dreapta și criza modelelor masculine și despre multe alte teme la fel de relevante, pe care vă invităm să le descoperiți în cel mai recent episod al podcastului „CSVD în cărți”.
E07 | Raluca Nagy
După ce a intrat fulminant în literatura română cu multipremiatul roman „Un cal într-o mare de lebede” (2018, ed. a II-a în 2022; Nemira), confirmând apoi cu „Teo de la 6 la 8” (Editura Nemira, 2021), Raluca Nagy și-a făcut debutul în nonficțiune cu „Despre memoriile femeii și alți dragoni” (Editura Nemira, 2023). Reunind cinci eseuri, volumul spune povestea anilor pandemici petrecuți de autoare în Vietnam, în care se întreabă și ce înseamnă să aparții, cum ne modelează și ne apropie sau ne desparte limba pe care o vorbim sau ce importanță are vocea în literatură, precum și în viața de zi cu zi. Raluca Nagy a venit la podcastul „CSVD în cărți” pentru a povesti pe larg cum a fost experiența locuirii în Vietnam, cum a resimțit toate diferențele de climă, de cultură și cele politice și, cel mai important, cum s-a născut această carte pe care autoarea insistă să o descrie ca fiind un act colectiv, pentru că scrierea ei a însemnat, de fapt, un dialog cu mai mulți colegi și apropiați.
E06 | Mihai Duțescu
La 10 ani distanță de la ultima sa carte de poezie, scriitorul și arhitectul Mihai Duțescu se întoarce la genul cu care a debutat în literatură și publică volumul „Ca într-o povestire de Carver” (OMG Publishing). Invitat la podcastul „CSVD în cărți”, Mihai Duțescu a povestit cum a lucrat la această carte, scriind câte un poem pe an, ca un soi de jurnal poetic în care evadarea familiei de orășeni la țară este relatată din perspectiva tatălui. Plecând de aici, scriitorul ne poartă prin toate cărțile sale, dar ne apropie și de arhitectură, relevându-ne importanța sa culturală și transformările prin care a trecut în ultimii ani.
E05 | Colm Tóibín
Dintre scriitorii străini invitați la FILIT 2024, Colm Tóibín este poate autorul cu care publicul român este cel mai familiar. Romanele sale au început să fie traduse în română la începutul anilor 2000, la Editura Polirom, ca în ultimii ani să fie printre cele mai așteptate apariții din portofoliul editurii Humanitas Fiction. Colm Tóibín este un scriitor versatil, care a încercat constant noi genuri și forme literare și nonficționale. Indiferent dacă a scris despre femei irlandeze care-și părăsesc țara pentru un trai mai bun, despre persoane queer în comunități conservatoare, despre personaje ale mitologiei grecești sau despre scriitori celebri ca Henry James și Thomas Mann, proza lui Colm Tóibín este un spectacol stilistic, în care umanitatea este surprinsă în cele mai complexe ipostaze ale sale.
Ultimul episod înregistrat la FILIT Iași 2024 al podcastului „CSVD în cărți” este o discuție caldă și plină de umor cu Colm Tóibín despre legătura dintre muzică și literatură, despre sensul scrierii unui roman, despre cât de dificil este să scrii ca bărbat din perspectiva unei femei, dar și despre cum e să joci tenis cu Pedro Almodóvar, despre ipocrizia papei Francisc sau despre contradicțiile politice ale lui Thomas Mann.
E04 | Abdulrazak Gurnah
Când Abdulrazak Gurnah a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2021, comunitatea literară globală a fost luată prin surprindere. Gurnah nu se număra printre favoriții caselor de pariuri și nici nu câștigase în trecut vreunul dintre marile premii literare ale Occidentului. Cu toate acestea, scriitorul britanic de origine tanzaniană merita atenția întregii lumi, mai ales pentru felul în care a surprins complexitatea culturală a Africii de Est, depășind multele stereotipuri prezente în reprezentarea acestei zone. Romanele și povestirile sale tematizează exilul, pierderea rădăcinilor și, în general, efectele colonialismului în Africa de Est din ultimul secol, într-o proză captivantă, caldă, cu note subtile de lirism, dar cu o observație lucidă și nepărtinitoare.
Abdulrazak Gurnah este invitatul celui de-al patrulea episod al podcastului „CSVD în cărți”, ediția FILIT 2024, unde a discutat cu Victor Cobuz despre experiența emigrării în Marea Britanie la doar 18 ani, despre cariera sa de profesor universitar, despre diferențele dintre scriitura academică și cea literară, despre influențele sale literare, despre ce mai înseamnă postcolonialismul și, desigur, despre importanța Premiului Nobel.
E03 | Kapka Kassabova
Kapka Kassabova este cunoscută cititorilor români pentru „Frontiera. O călătorie către capătul Europei”, publicat în colecția Anansi. Mentor, editura Pandora M, traducere de Ona Frantz. Volumul deschide „tetralogia balcanică”, în care autoarea construiește un hibrid fascinant între reportajul literar și literatura de călătorie, folosindu-se de observația antropologului, sensibilitatea poetului și construcția epică a romancierului. Fie că este vorba de granițe, lacuri, plante sau animale, subiectele vizate de Kapka Kassabova sunt calea prin care pătrundem în viețile locuitorilor Balcanilor de azi și de ieri.
Invitată la podcastul CSVD în cărți, ediția FILIT 2024, Kapka Kassabova a povestit despre cărțile de poezie și proză care au precedat „tetralogia balcanică”, despre ce a însemnat întoarcerea în Bulgaria și cum a dus asta la realizarea ambițiosului proiect de înțelegere a istoriei complicate a Europei de Sud-Est, despre nevoia de a regândi relația noastră cu natura, precum și despre tema legăturii omului cu locul în care trăiește care îi străbate întreaga operă.
E02 | Lana Bastašić
Cu „Prinde iepurele”, pentru care a câștigat Premiul Uniunii Europene pentru literatură în 2020, Lana Bastašić s-a impus ca una dintre cele mai puternice și mai originale voci ale literaturii europene contemporane. Publicat în România în 2020 la Black Button Books, în traducerea Octaviei Nedelcu, romanul are în centrul său prietenia dintre Sara și Lejla, două tinere din Bosnia, și felul în care războiul și toate urmările sale le-a transformat atât destinele individuale, cât și relația dintre ele.
Lana Bastašić a fost invitată la podcastul „Ce se vede (în cărți)”, ediția FILIT Iași 2024, unde a discutat despre literatura sa, despre condiția scriitorului din Est care locuiește în Occident, despre moștenirea războiului din Iugoslavia și despre nevoia de a lupta astăzi pentru cei care trec astăzi prin astfel de evenimente tragice.
E01 | Naoise Dolan
Naoise Dolan este una dintre cele mai apreciate tinere scriitoare irlandeze, ale cărei romane, „Vremuri interesante” şi „Fericitul cuplu” (ambele publicate la Humanitas Fiction, în traducerea Mihaelei Buruiană), explorează cu luciditate și umor complexitatea relațiilor de iubire contemporane. Scriitoarea a fost invitată la podcastul Ce se vede (în cărți), unde a discutat, printre altele, despre literatura și cultura irlandeză sau despre felul în care condițiile materiale și sociale ne modelează felul în care iubim.
