Din volumul: Zona de surescitare, OMG, 2024.
Obiect surogat
Ce vicii de execuţie
se pot găsi pe suprafaţa
unui bust sculptat?
Îl fixez până depistez
urmele trecerii unor organisme
imposibil de disciplinat
fragmente de materie vie scurse
între două crăpături adăpostind
intenţia artistică
presărată cu hârtoape,
cu accidentele unei
interiorităţi palpabile,
lesne de obiectivat
Piatra nu e locuită
numai de enigme dense,
ci are în compoziţie
o colcăială de
afecte mimetice
defecte
care fac mai accesibil
totemul
care îi atenuează doza
de neomenesc
de imaculat
Ce mai înseamnă atunci materia asta
consistentă şi alunecoasă
ca un exerciţiu de idolatrie
asudat?
Cât din ea e nevoia de reprezentare,
şi cât obiectul ei
surogat?
Ritualul modestiei
Sunt dimineţi care încep cu un bilanţ obositor:
îţi înjuri durerile de oase
şi garsoniera strâmtă
ca o nevroză.
Te ţii departe de baletul social
preferi anonimatul şi cadenţele lui stinse
lipsite de martori
apropierea afectuoasă de obiecte
ca de nişte surori nenăscute
ritualul modestiei, buruiana plăpândă din
grădina de pe acoperiş unde pot fi admirate
lente emancipări vegetale
Jurnalul tău consemnează
adevăruri concomitente:
vinovăţiile autoinduse
de care ai vrea să scapi şi nu prea
geamurile care se crapă
dar rămân pe poziţie
alibiurile păstrate la gheaţă
pentru orice eventualitate
ori ceea ce te ia prin surprindere:
fragmentele de materie
care nu au creier, inimă, ochi, oase
în schimb se pot clona cu miile
odată aruncate în spaţiu
ferice de ele
ori gâlgâitul stratului de noroi
cu tot cu jerba lui de îngrăşământ organic
când e cald aici şi te scufunzi
în corpul făcut anume pentru
euforie, ca şi pentru ipohondrie
un ambalaj alterabil care te expune
şi te ascunde
Mai sunt alte dimineţi în care
câte unul îţi bate nătâng la uşă
are un rânjet tatuat pe obraz,
o cicatrice precis decupată, ca o parolă de acces
Îl urmezi şi alea sunt zilele luminoase
când simţi că aparţii
când schimbi jurăminte oculte
promisiuni gâfâite, extaze, complicităţi
îţi pui atunci la bătaie vocaţia altruistă:
faci acţiuni caritabile
eşti parte a corpului colectiv al milei
şi al recunoaşterii
unul în altul, tu în oricare
şi sari prompt în ajutorul eroilor preferaţi
şi ficţiunile îţi sunt palpabile,
protectoare
ca nişte surori nenăscute
Imagine reprezentativă: PH-960, Clyfford Still, 1960.