Start

Solis rex în orizontul pierdut cu o mână în ceață și cu una pe brichetă mai ții minte subtila plăcere alchimică din camera cu abur trag cu mâna clipa peste frunzele mocasini pe care merg acum I will give you my finest hour the one I spent watching you shower dau acces la sunet să aud cum apa va ajunge în ocean în curând pe fluviul inimii tale în timp ce îmi fixez niște lucruri în timp ce îți fixezi niște lucruri în timp ce duc degetele pe bucata aia albă de la tine în timp ce asculți trosnetul oaselor rupte cu mâna suntem urâți mizerabili cuvinte de astea ca între noi nici blândețe nici consimțământ fără înjurături nu există iubire


să nu-ți faci griji că ceva ar putea fi irepetabil din discontinuu se poate face lejer o structură nu te dedai la deliciile celuilalt decât dacă nu mai e nimic chiar nimic în cupele de la fetele din oppai situații pe care viața ți le refuză asta e te mănâncă pielea dai mai tare și mai percutant în viața compactă unde memoria face guler ca berea duminica autres langages reconfortanta admitere că tu nu greșești ție îți place să o faci admite că permanența e efemeră și cuvântul căcat are rost aproape suplinește tot când nu mai poți vrei aminti ceva care ar trebui scos din așternut și pus la uitat merge și la uscat facem logo-ul mai mare în ad print și îl punem pe suprafața de bumbac unde dormea cândva organul metonimic imaginarul mâinile obosite îl storc în timp ce picioarele înaintează prin noroiul balenciaga spre valea târnavelor o să fug cât văd cu ochii 


duminica e nevoie de puțină violență nu găsești rostul că ăștia îl mută continuu când trebuie să ieși că ai apnee când trebuie să intri că ai nevoie să te sufoci pentru alte situații e nevoie doar de mișcarea membrelor și de spațiul shifterului cu Eu mare în problematica și indecisa natură a sa cu o mână trebuie să ai grijă de el cu cealaltă poți face ce vrei care e mai câștigată fotograful e indiscret că te fotografiază pe tine și e discret că nu se fotografiază pe sine cine e mai câștigat e nevoie de puțină violență duminica după cum ziceam și dacă găsești ceva bagă în buzunare fă de o grămăjoară de rost pe care să scuipi fractal și cu libidou apoi very talented vei începe cu figuri noi nereperate concise de la o iubire la alta cu literă mică să spui creează te rog un spațiu îmblânzit definiția e irelevantă pe axul coapselor în câmpul acestei cercetări orice problemă cardinală s-ar lovi de așa sunt eu și mai taci 


nu mai e nimic de atacat de doborât nici de mângâiat
același geamăt pentru toți
printre sfintele mese și imaculatul nimic toate resursele din acel loc în care lumina neon făcea saliva roșie au fost epuizate
ridică-te, the stars have feelings prin pielea de sticlă se văd toate marile opere renascentiste care au dus la secularizarea demnității 
umbra unui polonez care se temea de pești cutitul pus la gât ruinele romane din new york neînchipuite de nimeni
cine se îndepărtează primul de diana postatomică
pulsând în lumina vegetală cine o va duce la magazinul cu dulciuri între absolut și eternitate spunându-i că niciun limbo nu va supenda viața 
va curge ca lichidele imaginare pe care le poți linge doar atunci când împarți patul cu clipa care te sufocă nimic nu e suficient 
cât să te abții să-ți numeri
venele de pe abdomen în timp ce memoria înghite
jamaica scări de bloc spații incerte căruțe fularul roșu al singurului mort pe care nu l-ai contrazis
taci și execută 
în lumina trecutului și a furtunii
fasonarea pietrei


pentru fiecare zi de singurătate
ar trebui să primim o zi în plus de viață
am putea trăi atât de mult încât
probabil am putea deveni nemuritori
astăzi cerul arată ca o spumă a mării
mici valuri
sub puloverul caramel
sub mici ploi
sub mici adăposturi
pentru toate străzile cu amintiri
mi-am pus
rouge cinema pe unghii
inelul pe care o frumoasă femeie
cu ochi ca ierburile mi l-a făcut
când am publicat prima carte
am făcut câteva poze
am căutat-o pe sophie calle
am cumpărat-o și încă șase cărți
o bucată de brânză grecească
frunze de viță
am găsit un mic bistro
unde aș fi putut lua câțiva french fries și
patru degete de marsala
privind păsările în lumina de marmură
dar bineînțeles
că e potrivit
să ții gura închisă
dacă ai inima în ea.


(to Serge Gainsbourg)

Serge, unii dintre noi suntem aleși să simțim răul
chiar și în cele mai populare simboluri
ale speranței
rozul, soarele, prevenția
tu știi. eu știu
să te simți rău (natural)
gândindu-te că te simți bine (artificial)
încercând să accept
acest soare dintotdeauna
detestabil
doar ca să învăț cum să mă port
cu lucrurile care strălucesc prea tare
norocosule,
pereții apartamentului tău sunt vopsiți
în întregime în negru
imposibil de distins ziua de noapte
aici în est, Serge
o fată de aici îți spune
oamenii își vopsesc pereții roz-somon
ca tribut adus somonului pe care au renunțat
să-l mai mănânce
și micii antreprenori fac lumânări cu prețul
unui cire trudon
Serge, cu mâna pe Gitane, îți spun
îi urăsc pe toți cei care iubesc soarele
și pe toți cei care nu mănâncă somon
în schimb
îi iubesc pe toți cei care știu să ardă
ca un cire trudon

Imagine reprezentativă: Dan Domido

Ediția actuală

01/24 #3

Masthead

O poți cumpăra aici
sau aici
×