Smântânici Tiribaboi #2

Recomandări de carte pentru copii

Start

Din când în când, Anca-Maria Pănoiu smântânește rafturile de literatură pentru copii și ne scrie despre ce mai e jucăuș, isteț, colorat și curajos, despre ce a făcut-o să sară-n sus de bucurie sau măcar să zâmbească.


Prin piețele lumii, Maria Bahareva, ilustrații de Anna Desnițkaia, traducere din rusă de Vasile Ernu, Frontiera, București, 2023

Mmm, cui îi mai miroase a coriandru proaspăt? E de pe taraba lui Jamad, dintr-o piață din Tel Aviv. Ori poate vine iz de durian? Nu, nu, căci s-ar ține toată lumea cu mâna de nas. Și, oricum, Piața Klong Toey din Bangkok e cam departe ca să călătorească mirosul atâta cale… Apropo de călătorit, ai fost vreodată la cumpărături cu barca? Ai ocazia s-o faci tot în apropiere de Bangkok, în piața plutitoare Amphawa, într-un vechi sat de pescari – te așteaptă acolo o colonie uriașă de licurici și, dacă ai curaj, o porție strașnică de greieri prăjiți. Despre piața de fructe și legume din Nisa, despre ignamele chinezești ori despre lămâia murată din Maroc ce să mai spun…? Pe încercate! Dar stai – oare ce poți cumpăra cu 1 000 de pesos, cea mai mică bancnotă chiliană? Destul. Dar cu un leu? Ei, nu mare lucru. Despre cum vând și cumpără oamenii de pe mapamond, despre cum se târguiesc și despre ce gătesc cu ce au luat, despre savori locale și despre forfota pestriță a acestor rezumate de culturi aflăm de Prin piețele lumii, un veritabil ghid de antropologie practică, de citit și savurat cu aceeași plăcere și la șapte, și la șaptezeci de ani. Vom învăța să fim mai atenți la aceste lumi în mic, uneori pe cale de dispariție, să le gustăm mai din plin și să le punem, de aici înainte, pe agenda călătoriilor noastre. Nu lipsesc din paginile cărții nici Piața Obor, nici ghidurile de conversație. Shalom! Rakha to rai? Feligalew… Zàijiàn!


Într-un bar din Zanzibar, Marina Debattista, Frontiera, București, 2023


Dacă s-a întrebat cineva vreodată ce legătură au La Fontaine cu brânza Camembert și lupul cu radiologia, ei bine, Marina Debattista știe: niciuna. Și ce dacă? Unde-s inspirație și poftă de joacă așternute peste o literatură clasică bine citită, ideile vin șuvoi și ne iau cu ele și pe noi. Și uite-așa vâslim pe valurile rimelor șuie, printre personaje vechi cu coajă contemporană și colaje care amintesc de teatrul chinezesc de umbre, până în Zanzibar, la bar, unde sorbim din pahar niște rânduri cu iz de mărar. Dar… spre deosebire de vulpe și barză, noi zâmbim și chiar râdem pe cinste – acasă, pe banca din parc, la librărie, în metrou sau pe oriunde ne prinde lectura. Doctor în fizică, tipografă amatoare și profesoară la Oxford, Marina Debattista crede că fizica și poezia ne pot ajuta să înțelegem lumea. Hai să-ncepem cu această fabuloasă cărticică de fabule.

Pippi Șosețica la cumpărături, Astrid Lindgren, ilustrații de Ingrid Vang Nyman, traducere din suedeză de Andreea Caleman, Cartea Copiilor, București, 2023

Au trecut aproape optzeci de ani de când îndrăgita Astrid Lindgren a creat-o în joacă pe Pippilotta Merindela Persiana Minta Aluefraim Șosețica. Dar Pippi are și acum tot nouă ani, pistrui cât cuprinde, codițe roșcovane și țepene ca două bețe și ciorapi desperecheați – unul galben, celălalt negru –, tot cu
picioarele pe pernă doarme (ca în Guatemala!) și, normal, nu se sinchisește de nicio regulă. De data asta, însoțită de prietenii Tommy și Annika, de calul ei și de maimuțica Musiu Nilsson, pleacă la cumpărăciuni – că tot e ea mai bogată decât un nabab. Optsprezece kilograme de bomboane se dovedesc un fleac pentru copiii de pe Strada Mare, în magazinul de jucării nu ma rămâne aproape nimic, iar polițistul își iese din țâțâni, bineînțeles. Iar dacă vreți să aflați de ce nu e bună crema de pistrui și ce meducaminte ține farmacistul în borcanele de la pagina 27, deschideți cărticica. A, și cine a zis că-i musai să stea copiii uscați? Cu ilustrațiile originale ale lui Ingrid Vang Nyman și în traducerea jucăușă a Andreei Caleman. Hei-hop, tidilipom și pidililei!

Ce face lumea toată ziua?, Richard Scarry, traducere din engleză de Marius Chivu, Cartea Copiilor, București, 2022

Uite o cărțulie numai bună să te-nveți cu lumea. Una cu mai puțină tehnologie decât astăzi și cu inteligență artificială chiar deloc, fiindcă așa stăteau lucrurile în 1969, când a scris-o Richard Scarry. Dar nu-i nimic, e bună și așa. Mai ales dacă ne gândim că, în paginile ei, copiii vor descoperi frumusețea unei lumi pe care o poți privi, pipăi, mirosi și înțelege și în care totul merge strună: constructorii fac case, inginerii proiectează drumuri, brutarii fac pâine, căpitanii de vas navighează pe mări și oceane, poștașii duc scrisorile la destinație, hoții fură banane și… tot așa. Cititorii răbdători și curioși vor afla o mulțime de lucruri: cum se macină grâul, cum se fabrică hârtia la fabrica GHEMOTOC SRL, de ce e numit cărbunele „lumină îngropată“ și tot felul de cuvinte un pic uitate, precum acar, marangoz, teodolit și darac. Iar cei mai atenți vor descoperi și sclipirile de ironie din vârful peniței lui Scarry – că e vorba de pilotul Roger Îndărăt, greierul Bugdozer sau șoriceii raisonneuri Mortimer și Louie Ferește. În plus, cartea poate servi și ca mic tratat de economie în joacă. Așa că haideți în Orașul Vesel! Se ajunge ușor – inginerul-șef Drumaru tocmai a construit autostradă.

Căsuța, Virginia Lee Burton, traducere din engleză de Andreea Demirgian, Cartea Copiilor, București, 2014

Există căsuțe noi și vechi, trainice și șubrede, vesele și triste. Căsuța din povestea noastră era nouă, trainică și veselă. Din vârful dealului înconjurat de meri și margarete, privea cum se împlinește luna, cum sclipesc stelele și cum un anotimp ia locul altuia, fiecare altfel colorat. Dar lumea se schimbă. De la o vreme, trăsurile au început să nu mai aibă cai și să alerge tot mai repede, aerul s-a umplut de praf și de fum, în jur au crescut clădiri tot mai înalte și oamenii au devenit tot mai grăbiți. Înghesuită de zgârie-nori, zgâlțâită de metrou și cu luminile orașului intrându-i orbitor în ochii de geam, încet-încet, căsuța a ajuns veche, puțin cam șubredă și tristă. Iar când ajungi așa, mai bine pleci într-o călătorie. Căci… cine știe? Poate că la capătul ei te așteaptă ceva neașteptat: un soare blând, un câmp cu margarete, o livadă de meri și o viață nouă.

Cărticica scrisă și ilustrată de Virginia Lee Burton în 1942 și răsplătită cu Caldecott Medal în 1943 are farmecul și forța poveștilor clasice și ne vorbește despre viața la sat și la oraș, despre grabă și tihnă, despre timp și transformare, despre grijă. Despre noi.

Carte de citire, carte de iubire, Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, ilustrații de Andrei Damian, Vlad și Cartea cu Genius, București, 2023

Sub penița poeților, literele prind trup, le cresc aripi și se avântă peste întinderile paginii, iar abecedarul nu e decât pretext pentru o silabisire a lumii, adunată-n căușul palmei, sub semnul mirării. Iar dacă, vorba lui Nichita, momentul când omul mic învață să citească ascunde în sine o mare tragedie, pentru că atunci lucrurile se rup de sensul lor și se codifică în semne abstracte, cărticica pe care a scris-o împreună cu prietenul Tom îndulcește marginile ferfenițite ale desprinderii. Pe pagina din stânga, o literă și două catrene. Pe pagina din dreapta, câte o povestioară în care personajul principal e litera. Și aici, și dincolo ne întâlnim cu Haplea care a halit halvaua, cu faraoni din Egipet, cu păsări de pe continente îndepărtate, cu mânătărci cu trupul zvelt ca o părere și cu dropii care desenează dantele sub dunga depărtării, domoale. În a doua parte a cărții, când deja silabisește lumea binișor, omul mic face cunoștință cu Mucea lui Flaimucea și pornește într-un ocol al Pământului în cincizeci de cimilituri. Iar mai târziu, dacă se satură de țara de jucărie a cititului și trece la matematică, va afla, tot de la Nichita, că un cal fără un tramvai face un înger și o conopidă plus un ou face un astragal…

Seria Anotimpurile în pădure, Giuditta Campello, ilustrații de Arianna Cicciò, traducere din italiană de Diana Ilie, Curtea Veche Publishing, București, 2023

Valuri de duioșie pe centimetru cub de poezie. Asta se ridică dintre paginile acestor cărticele în care câțiva amici – Veveriță, Pițigoi, Aricel și Iepuraș – joacă pe rând rolul principal în patru povești tandre despre fructe, ghinde și ciuperci, despre cum se schimbă natura peste an, despre uimirea în fața ritmurilor lumii vii, dar mai ales despre prietenie. Primăvara, Veveriță plantează o narcisă și învață ce e răbdarea. Vara, Pițigoi pregătește un picnic pentru prieteni și descoperă ce grea e așteptarea. Toamna, Aricel vrea să păcălească hibernarea, dar sfârșește tot sub păturică. Iar iarna, Iepuraș, amușinând prin ger, se pierde printre nămeți… însă nu pentru mult timp. Diana Ilie a dibuit rimele în română cu ritm vioi și multă blândețe, iar pensula Ariannei Cicciò adaugă încă un strat de tandrețe, înfățișând lumea personajelor în tușe vii, calde, texturate, de carte cu povești de odinioară. Mie, una, pur și simplu mi-a venit să mă mut cu arme și bagaje în odăița lui Aricel din cărticica despre toamnă, de la pagina 23…

Cei patru fabuloși și microfonul fantastic, Cristiana Petre, ilustrații de Andra Badea, Curtea Veche Publishing, București, 2023

John, Paul, George și Ringo ies pe scenă mai tot timpul la costum și la cravată, dar numai cuminți nu sunt. Iar când în viața lui Lennon – certat cu pieptănul și cu regulile –, apare un microfon ultramegaextramagic, care poate să transforme orice cuvinte într-un minunat cântec original, s-ar zice că până la „Yellow Submarine“ și „Let It Be“ nu mai e decât un pas. Dar ce te faci când intră pe fir ciondănelile între prieteni și fata brunetă, cu ochi alungiți, din posterul de pe perete? Cum au trecut cei patru fabuloși peste toate și cum au ajuns legendarii The Beatles aflăm din al patrulea volumal seriei Tiny Rockers. E cu copertă ca un plic de vinil și secrete cât cuprinde, cu poster, labirint și activități, cu regina Angliei și cu desenele ca niște caramele fructate ale Andrei Badea. În plus, miroase delicios a hârtie și cerneluri. Doar un pic de gălăgie mai trebuie. Ce zici, rockerașule, te bagi?

Imagine reprezentativă: Vera Ermolaeva

Ediția actuală

#04, 03/24

O poți cumpăra aici
sau aici
×