Nu-mi pot da seama prea bine ce a însemnat Gáspár Miklós Tamás pentru intelectualitatea românească, sau pot să-mi dau seama doar din niște amintiri publicate acum de Vladimir Tismăneanu sau de Costi Rogozanu. Dar simt că Matca nu poate apărea fără un necrolog scris despre el.
Scrisoare către prietenii mei români a fost prima mea experiență intelectuală legată de el. Am aflat îngrozit cum este în corelație extremismul cu cei mai cunoscuți intelectuali români. Sunt încă și azi dărâmat de corelația asta și, cu toate că diagnosticul lui Gazsi (așa l-a alintat toată lumea) mi se pare cumva excesiv, cred că nu este mai puțin răscolitor.
Dar fiind maghiar din Cluj, am auzit deja legenda înainte de a-mi deveni experiență. Gazsi făcea parte din intelectualitatea maghiară din Ardeal și, după ce în 1978 a emigrat în Ungaria, a devenit una dintre cele mai cunoscute voci ale vieții publice. Era un om curajos, inteligent, foarte cultivat, cinic și căruia i-au plăcut disputele, un portret-robot al intelectualului din Est: avea și o performanță intelectuală de invidiat ca filozof, și o performanță socială ca debater. Și, spre deosebire de mulți alții, le făcea pe ambele cu cea mai mare destoinicie și prospețime.
Era un intelectual ardelean tipic: vorbea excelent germană și română, știa totul despre istoria regiunii și respira un transilvanism adevărat. În același timp a devenit un stângist adevărat care empatiza cu umiliții și obidiții, nu doar retoric cum se obișnuiește pe la noi.
Un stângist interesant: fumător de trabucuri și care se revolta dacă nu te comportai adevărat. „E bine, tanti?”, a întrebat un vânzător într-un magazin unde fusese cu o prietenă mai în vârstă. „Poate voiați să spuneți doamnă?”, a replicat Gazsi.
Era o personalitate complexă. Îmi tot stăruie în minte afirmația unei actrițe despre anii petrecuți lângă Carmen Stănescu: „N-a fost ușor, dar a fost minunat.” Cuvinte care se potrivesc ca o mănușă caracterului lui Gazsi și experienței cu el. Dumnezeu să-l odihnească! Nu prea vom mai avea așa un om.
Imaginea reprezentativă: Árpád Földházi / Mandiner
