Lipsa pistelor de biciclete și a parcărilor îi nemulțumește cel mai mult pe locuitorii celor 427 de cartiere din România care au completat chestionarul „Vocea Cartierelor“. Un instrument de marketing, menit să facă cunoscută platforma de anunțuri imobiliare – Storia, chestionarul cu 22 de întrebări propus de aceeași platformă adună părerile românilor din întreaga țară despre cartierele în care locuiesc. În același timp, prin amploare, reușește să ofere o imagine a ceea ce cred românii despre bunăstarea pe care le-o oferă traiul în cartierele unde își au reședința, dar și despre nemulțumirile lor legate de aceste cartiere.
Chestionarul este disponibil pe trai.storia.ro, acolo unde îl pot completa toți românii care vor să evalueze cartierul în care locuiesc. În acest fel, baza de date se actualizează mereu cu informații noi, iar cartiere și orașe care nu apar în acest moment pe platforma inițiată de Storia vor fi introduse în top după ce vor acumula un număr suficient de mare de răspunsuri.
La jumătatea lunii aprilie 2024, „Vocea Cartierelor“ își „strigă“ nemulțumirea legată de starea pistelor de biciclete. Dacă am privi media scorurilor acordate pentru pistele de biciclete în toate cele 427 de cartiere cuprinse în top ca fiind o notă acordată unui student, atunci l-am putea declara pe acesta picat la examen, cu doar 42,8 puncte din 100. Nici la capitolul parcări situația nu e cu mult mai bună: și aici, autoritățile publice din întreaga țară pot considera că locuitorii cartierelor i-au lăsat repetenți (cu un scor de 46,3 puncte).
Trebuie precizat că răspunsurile din chestionarul de satisfacție sunt transformate în puncte (cu cât e mai nemulțumit cel care completează chestionarul, cu atât punctajul e mai redus). Întrebările vizează analiza bunăstării din cartiere bazându-se pe 13 criterii: nivelul de siguranță resimțit de locuitori în cartier, curățenia, ușurința cu care găsesc locuri libere de parcare, transportul în comun, existența pistelor de biciclete, zgomotul, calitatea serviciilor de furnizare a apei și a gazului, funcționarea sistemului de canalizare și a serviciului de salubrizare, precum și funcționarea sistemelor de încălzire, costul general al vieții și gradul de mulțumire a locuitorilor.
Punctele acordate de toți cei care completează chestionarul pentru un anumit cartier sunt transformate în medii, iar scorul cartierelor se obține prin media rezultată din evaluarea tuturor celor 13 aspecte. Astfel, Storia a reușit să realizeze o clasificare a cartierelor în funcție de scorul total, permițând, în același timp, și analiza cartierelor în funcție de cele 13 aspecte enumerate mai sus.
După pistele de biciclete și parcări, zgomotul din cartiere îi nemulțumește cel mai mult pe cei care au completat chestionarul (obținând un scor de 55 de puncte din 100). Costul general al vieții în cartiere și curățenia au obținut un calificativ „satisfăcător“, de 60,9, respectiv 63,9 puncte.
Serviciile de salubrizare (72,2 puncte), de încălzire (73,8 puncte) și de canalizare (76,9 puncte) au fost evaluate, în medie, ca fiind bune. Tot bune sunt și gradul general de mulțumire (73,8 puncte), transportul (78,1 puncte) și siguranța resimțită în cartiere (77 puncte). Serviciile de furnizare a gazului (scor de 88,1 puncte) au fost considerate de respondenți, în medie, ca fiind foarte bune, iar furnizarea apei în cartierele din România se apropie de nivelul excelenței (94,1 puncte), după cum reiese din datele statistice de pe trai.storia.ro. (vezi graficul realizat de Matca prin analiza datelor disponibile pe trai.storia.ro).
Sibiul e prezent cu cinci cartiere între primele zece cu cele mai bune scoruri totale din România
Dintre primele zece cartiere cu cel mai mare scor total (calculat ca medie a tuturor celor 13 criterii), Sibiul conduce detașat, ocupând primele trei poziții, datorită celor care au votat cartierele Valea Aurie (scor total de 84,6 puncte), Trei Stejari (84,4 puncte) și Ștrand (83,4 puncte).
Iașul completează topul cu două cartiere (Aleea Tudor Neculai – locul patru cu un scor de 82,2 puncte) și Copou (locul cinci în top cu scorul de 81,8 puncte), la egalitate cu cartierele Zona Soarelui, din Timișoara și Ștrand II din Sibiu. Răcădău, cartier din Brașov (81,3 puncte), Calea Dumbrăvii din Sibiu (80,6 puncte) și cartierul Universității din Oradea (80,4 puncte) se adaugă în topul primelor zece cele mai apreciate zone rezidențiale după scorul propus de „Vocea Cartierelor“.
Dacă la nivelul țării pistele de biciclete au primit cele mai puține puncte, cartierele din Top 10 după scorul total al bunăstării au dat o altă ordine a (ne)mulțumirilor: aici, parcările reprezintă cea mai mare problemă și obțin cel mai mic punctaj (60,8 puncte), apoi costul general al vieții (68,2 puncte). Zgomotul rămâne însă a treia cea mai mare problemă (68,3 puncte) chiar și în cartierele celor mai mulțumiți respondenți din țară. Pentru ei, abia după acestea vine și grija pentru pistele de biciclete insuficiente (76,4).
În ce privește siguranța pe care o simt în cartierele lor, clujenii domină. Dintre primele zece cele mai sigure cartiere, șapte sunt din Cluj-Napoca, municipiu care își adjudecă și „aurul“ la această categorie, datorită cartierul Andrei Mureșanu (92,5 puncte din 100). Iașul ocupă locul al doilea în topul celor mai sigure cartiere, cu Aleea Tudor Neculai, la doar 0,1 puncte distanță de Cluj-Napoca.
Urmează cartierele Europa, Gruia și Grigorescu din Cluj Napoca, cu 92, respectiv 91,7 și 91,5 puncte. Sibiul sparge blocul clujenilor din topul siguranței, cu două cartiere: Trei Stejari și Ștrand II (91,2, respectiv 90,8 puncte). Urmat, cum altfel, de încă trei cartiere clujene: Colonia Borhanci, Bună Ziua și Zorilor. La polul opus, cartierele indicate ca fiind cele mai nesigure sunt Nufărul 2 din Oradea (53,1 puncte), Gara de Nord (București – 53 puncte) și Calea Galați, din Brăila (46 puncte).
La curățenie, campioni sunt ieșenii – dintre primele zece cele mai curate cartiere din România, trei sunt din Iași: Aleea Tudor Neculai pare să fie cea mai curată zonă rezidențială din țară, după scorurile obţinute (88,9 puncte), iar Copou, cu 86,5 puncte ocupă locul al treilea. Centrul Civic al Iașului a primit 82,7 puncte la curățenie și este al optulea cel mai curat cartier din România, potrivit acestui top.
Cartierul Trei Stejari din Sibiu e pe locul al doilea, cu 87,7 puncte. Și Brașovul apare cu trei cartiere în top pe poziția a cincea (Răcădău, 84,1 puncte) și pe locurile nouă și zece cu Avantgarden (82,5 puncte) și Scriitorilor (82,3 puncte). Oradea ocupă locurile șase și șapte cu cartierele Dealuri (83,3 puncte) și Universității (82,8 puncte), iar locul al patrulea îi revine cartierului Aleea Trandafirilor din Târgoviște (85,9 puncte).
Oradea e reprezentată însă și între cele mai puţin curate cartiere: Nufărul 2 este al treilea cel mai murdar cartier (42,3 puncte), în vreme ce, deloc poetic, cartierul Bucureștean Eminescu este „în mizerie“ (cu 41,9 puncte), la mică distanță de cel mai murdar cartier din acest top: Gara de Nord București (39,6 puncte).
Parcările – una dintre problemele cele mai acute, așa cum reiese din punctajul total acordat în toate cartierele românești, le dau unora, totuși, mai puține bătăi de cap. Cei mai relaxați la acest capitol par să fie locuitorii din cartierul brașovean Stupini. Totuși, nici măcar media obținută de ocupantul locului întâi, după acest criteriu, nu este foarte mare: 77 de puncte.
Oradea, cu trei cartiere în topul zonelor rezidențiale cu cele mai bune parcări (Nicolae Grigorescu, Universității și Dealuri) și Aradul, tot cu trei cartiere (Gai, Trei Insule și Grădiște) ar putea stârni oricând invidia ieșenilor și, cu siguranță, pe cea a bucureștenilor. Zona Soarelui, din Timișoara, Bărăbanț, din Alba Iulia și 14 mai, din Satu Mare – și ele cartiere de top – se dovedesc satisfăcătoare la capitolul parcări.
La popul opus, dintre ultimele 20 de cartiere cu cele mai mari probleme în ceea ce privește parcările, 14 sunt din București, iar Romană (20,4 puncte), Iancului (19,3 puncte) și Calea Victoriei (14,7 puncte) sunt zonele cu cel mai mare grad de insatisfacție a șoferilor care trebuie să găsească un loc de parcare.
Transportul, pe de altă parte, nu se dovedește a fi o mare problemă. Media obținută din toate cele 427 de cartiere a fost 86,6. Între primele zece cartiere cu cel mai bun transport se numără patru din Brașov, patru din București și câte unul din Galați și Constanța. Cu un punctaj de 96,6, cartierul Județean din Brașov conduce topul transportului public, urmat de cartierele Basarab (95,5 puncte) și Universitate (95,3 puncte) din București.
La coada clasamentului, cele trei cartiere cu cel mai mic scor la acest capitol sunt din Cluj-Napoca (Dâmbul Rotund, 44,4 puncte), din Timișoara (Ronaț, 41,1 puncte) și, la mare distanță, cu cea mai precară funcționalitate a transportului public, ar fi cartierul Arhitecților din Sibiu (24,6 puncte).
Pistele de biciclete reprezintă o problemă sensibilă în toată România, dar constănțenii au fost cei mai nemiloși în votul lor la acest capitol. În 12 cartiere din România, media pentru pistele de biciclete a fost mai mică de zece puncte din 100 posibile. Iar dintre aceste 12 cartiere, opt sunt din Constanța. Cartierul Anda, cu o medie de 6,3 puncte este cel mai neprietenos cu bicicliștii, potrivit „Vocii Cartierelor“.
Sibiul, însă, pare a fi privilegiat din nou: conduce topul zonelor de locuit cu cele mai bune piste de biciclete cu cartierele Ștrand (87,9 puncte) și Valea Aurie (87,8 puncte), în timp ce cartierele Gușterița și Calea Dumbrăvii ocupă locurile șapte și opt.
Iașul se laudă cu pistele de biciclete din Aleea Tudor Neculai (86,8 puncte, locul trei) și din Copou (85,2 puncte, locul cinci), Aradul are două cartiere cu piste de top (UTA și Gai), iar municipiul Cluj-Napoca încheie clasamentul celor zece zone cu cele mai bune piste de biciclete, cu cartierul Bună Ziua (80,7 puncte).
Zgomotul este, de asemenea, unul dintre cele mai mari motive de nemulțumire din cartierele României, după cum reiese din răspunsurile date. Însă cei mai exasperați de zgomot par să fie locuitorii din zece cartiere cu cel mai mic punctaj: Nufărul 2, din Oradea și nouă cartiere bucureștene – cu Ștefan cel Mare desemnat ca fiind cel mai zgomotos din țară (19,4 puncte).
În schimb, brașovenii au trimis cartierele Stupini (80,6 puncte), Răcădău (78,8 puncte), Prund-Schei (77,2 puncte) și Valea Cetății (76,2 puncte) în topul celor mai puțin zgomotoase zone rezidențiale. Valea Aurie, din Sibiu, a fost al doilea cartier din țară cu cea mai mică problemă de zgomot, iar cartierele Dealuri (Oradea), Mazepa 1, din Galați (locul șase, cu 76,9 puncte) și Câmpului, din Cluj Napoca, se pot mândri, la rândul lor, că sunt printre cele mai liniștite din țară.
În ce privește furnizarea de apă curentă, 426 de cartiere din 427 cumulează, fiecare, un scor mai mare de 70,1. Nufărul 2 din Oradea duce însă lipsă de apă, se pare, de vreme ce scorul obținut (58,9 puncte) este cel mai mic din țară. În schimb, în trei cartiere furnizarea de apă curentă a fost apreciată de locuitori cu punctajul maxim (100): în Gai (Arad), în Fabric (Timișoara) și în Centrul istoric din Brașov.
De salubrizare au o părere foarte bună ieșenii din cartierele Aleea Tudor Neculai (locul întâi cu 93,4 puncte), dar și cei din cartierele Arcu (locul trei cu 87,3 puncte), Centru Civic (locul șase cu 86 puncte) și Copou (cu 85,7 puncte). Sibiul îi concurează cu trei cartiere în topul cu cele mai bune servicii de salubrizare, așa cum sunt percepute de locuitori: trei Stejari (locul doi cu 87,7 puncte), Tineretului (87,1 puncte) și Calea Dumbrăvii (86,6 puncte, locul cinci). În schimb, Târgu Mureș ocupă ultimele trei locuri, cu cartierele Unirii, Tudor Vladimirescu și Dâmbul Pietros (locul 427, cu 42,2 puncte).
Tot Iașul e reprezentat cu cele mai multe cartiere și în top zece al cartierelor cu cel mai bun serviciu de furnizare a gazelor: Aleea Tudor Neculai (locul întâi cu 98 puncte), Centru Civic (locul trei cu 96,7 puncte) și cartierul Mircea cel Bătrân (locul opt cu 95,3 puncte).
Brașovenii sunt și ei mulțumiți, mai ales dacă locuiesc în Răcădău (locul doi cu 97,3 puncte) sau în cartierul Scriitorilor (locul patru cu 96,2 puncte). În acest top mai intră două cartiere din Sibiu, două din Cluj Napoca și unul din Timișoara.
Se pare că și în cartierul Nufărul 2, din Oradea problema gazului e una presantă: aflat pe ultimul loc, acest cartier a obținut calificativul insuficient, cu 47 de puncte.
De serviciile de canalizare sunt cei mai mulțumiți sibienii din cartierul Trei Stejari (locul unu cu 91 de puncte) și ieșenii din cartierele Arcu (locul doi cu 89,5 puncte) și Aleea Tudor Neculai (89,1 puncte, locul trei). Orădenii din zona Nufărul 2 au și la acest capitol o problemă, de vreme ce punctajul lor este cel mai mic din țară (43,7).
În timp ce bucureștenii își suflă în pumni și ocupă o bună parte a topului cartierelor cu cele mai mari probleme la capitolul încălzire, în cartierul Avantgarden din Brașov situație este mult mai mulțumitoare: cu 94 de puncte, acest cartier este pe primul loc. Chiar și așa, impresionează mai degrabă Cluj-Napoca, oraș care are cinci cartiere cu cea mai bună încălzire între primele zece din țară (dintr-un total de 427 de cartiere): Europa, Bună Ziua, Grigorescu, Zorilor și Între Lacuri. La rândul lor, printre premianții la încălzire sunt și Oradea și Sibiu, fiecare cu câte două cartiere în topul primelor zece.
După gradul de mulțumire, sibienii din cartierul Trei Stejari sunt lideri (cu 93,1 puncte), urmați de brașovenii din Răcădău (91,9 puncte). Între primele zece cartiere cu cei mai mulțumiți locuitori, patru sunt din Sibiu, două din Brașov, două din Cluj-Napoca, unul din Iași (Copou, locul patru cu 90,4 puncte, la egalitate cu cartierul Ștrand din Sibiu) și unul din Oradea (Calea Aradului, locul șapte, la egalitate cu Zorilor, din Cluj-Napoca, ambele cu un scor de 88 puncte). Cei mai nemulțumiți sunt însă locuitorii cartierului orădean Nufărul 2 (45,7 puncte din 100).
Costul general al vieții îi satisface cel mai mult tot pe sibieni, în special pe cei din cartierele Trei Stejari și Aeroport (aflate la egalitate, pe primul loc, cu 76,9 puncte). Acesta e singurul criteriu la care, în afară de Iași, în topul cartierelor cu cele mai mari punctaje își fac loc și două zone situate în alte județe ale Regiunii Nord-Est: astfel, Iașul, cu cartierul Nicolina 2, se plasează pe locul al șaselea (cu 73,3 puncte), în timp ce Cartierul Centru, din Botoșani (72 puncte), și Cartierul 9 Mai, din Bacău (71,8), ocupă locurile nouă și zece din țară. Pe de altă parte, costul general al vieții a cumulat sub 50 de puncte în 31 de cartiere din țară, majoritatea din București. Cartierul Nufărul 2 din Oradea (cu 35,2 puncte) și cartierul Primăverii, din București (34 puncte) sunt ocupantele ultimelor locuri.
În timp ce Regiunea Sud-Vest Oltenia (reprezentată între orașele cu cei mai mulțumiți locuitori din cartiere/zone rezidențiale de Râmnicu-Vâlcea), pare mai degrabă rătăcită în acest top, scorurile totale pe orașe plasează în topul bunăstării din cartiere orașele Sibiu, Brașov și Arad – după modul în care au fost evaluate de locuitorii zonelor rezidențiale.
Regiunea de Dezvoltare Centru, din care fac parte Sibiul și Brașovul, se dovedește astfel a fi regiunea cu cei mai mulțumiți locuitori din țară în ceea ce privește condițiile de trai.
Imagine reprezentativă: Doi vecini (r. Geo Saizescu, 1959), arhiva Studiourile Buftea
