Stimați scriitori, stimați cititori1,
De 360 de ani, de când Vermeer v-a surprins scriind și citind, pe la ferestre sau așezați pe la mese, supra-viețuiți, dincolo de tot și de toate, pentru că, scriind și citind, pictați clipa-n închipuire, adică-n eternitate. Și-așa o să rămână cât timp dăinuie povestea și fantezia și metamorfoza trăirii.
Doar n-ați gândit că-întâmplător colecția de la Paralela 45, în care pictura răspunde poeziei, e botezată de Diana Iepure „Metamorfoze“. Nici pe departe! Titlul ei se traduce prin transformare, prin… supra(-)viețuire, tema, scheletul liric al volumului care și inaugurează seria. Sunt liniștită, mi-e frică e-o carte-album, cu versuri de Ștefania Mihalache și ilustrații de Laurențiu Midvichi, în care luciditatea tehnică valorizează sensibilitatea cântată la patru mâini. După Sisteme de fixare și prindere (2016), cablată la problematica maternității, și Cronica Akasha (2021), pulsată de doliul patern, Ștefania Mihalache revine, ca poetă, în 2024 cu această carte-amfibie2, a plonjărilor în trecut și a ieșirilor în imediat, configurată de motivul identității ca rezultantă a înlănțuirilor de euri.
Laurențiu Midvichi, artistul vizual care-o acompaniază, nu este nici el la prima aventură tipografică de acest fel. A învățat să aibă răbdare și să realizeze, copertă și grafică, cu reguli formale și orare impuse, la Polirom și la alte edituri. A mărturisit-o chiar el, întrebat de Cristina Bogdan în cadrul unei discuții la care a luat parte alături de ceilalți doi parteneri ai proiectului, Diana Iepure și Ștefania Mihalache. Întâlnirea în cauză a avut loc luni, la Casa Bogdania, când cele cincisprezece tablouri, lucrate în ulei și reproduse în ediția-catalog, au fost pentru prima dată expuse. Ce le unește de textele pe care le reprezintă cu destul de multă fidelitate, fidelitate care nu știrbește din personalitatea plasticianului, nu e numai un anumit tip de afectivitate, ci și structurarea stratificată și unitatea stilistică care le sunt comune. Culorile sunt stridente, tușele par fibroase, pictorul reanimă procedee mai vechi și introduce în universul creativ elemente cu totul noi. Cooperarea coautorială, comunicarea, spun cu fermitate cei doi, s-a dovedit totală și fructuoasă pentru rezultatul finit. În cele trei săptămâni de lucru, cu inevitabile dificultăți date de munca în deplasare, Laurențiu Midvichi a cerut cuvinte-cheie, și-a exprimat rezerva în privința unei posibil prea evidente dublări de informație, și-a expus viziunea înainte de a se apuca de treabă, Ștefania Mihalache a sugerat imagini care s-o completeze. Propuneri i-au fost înaintate și Dianei Iepure. De la Midvichi a venit, de exemplu, ideea de a deschide și închide volumul cu „mărturii“ de laborator, cu planșete și urme de scotch, sau recomandarea de a premedita ilustrațiile cu detalii mărite.
Cât o privește pe Ștefania Mihalache, chestionată cu delicatețe de gazda și organizatoarea evenimentului, Cristina Bogdan, aceasta a vorbit despre aparentul antagonism din titlu, lămurit prin intercondiționarea frică/supraviețuire, despre arhitectura cărții și despre felul în care a ales să-și organizeze nu puținele texte în capitole tematice. Intervenții din public și comentarii au fost făcute cu referire la puternica natură teoretică a autoarei, explicabilă prin amprenta mentorului Gheorghe Crăciun, la fluiditatea narativă a volumului sau la accentele autoironice care pigmentează întregul op.
Un moment de vârf al serii l-a reprezentat spectacolul poetic din final, în care autoarea a citit în dialog cu actorul Mircea Dragoman.
Iată, de pildă, de aici:
chiar văd cu încetinitorul mișcarea
întâi mâinile pe balustradă
un salt mic
ajung și cu un picior, pe urmă celălalt,
pe urmă alunecare, plonjon
n-ar observa nimeni
ar fi plăcut în apa asta verde, mâloasă
poate m-aș transforma într-o broască
oac oac
Stimați scriitori, stimați cititori, să supra(-)viețuiți!
Și mergeți la Bogdania, unde, pe lângă bragă și alte delicatețuri, găsiți, pentru încă două luni, expuse tablourile lui Laurențiu Midvichi.
1 Dintr-o emisiune TV realizată și prezentată de… De ce-aș mai zice de cine?
2 Vezi ilustrația cu broasca roșcată.
Imagine: Editura Paralela 45
