Vineri, 20 februarie 2026, la Biblioteca Națională a României, a fost semnat contractul prin care România devine țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt, ediția 2028.
Alături de ministrul culturii, András István Demeter, și de președintele Frankfurter Buchmesse GmbH, dr.h.c. Juergen Boos, au fost prezenți reprezentanți ai parternerilor instituționali implicați în promovarea culturii române pe plan internațional, personalități culturale și profesioniști ai mediului editorial și ai presei. Pe scurt, multe chipuri cunoscute.
În comunicatul emis de Ministerul Culturii, este subliniat faptul că acest statut marchează intrarea României într-un program de expunere internațională cu impact cultural, economic și diplomatic major, cel mai amplu după programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, întrucât nu vor fi prezentate în fața lumii doar literatura, ci și cinematografia, teatrul, artele vizuale, arhitectura, designul, muzica, dansul, gastronomia, turismul, educația, tehnologia și inovația.
„La Frankfurt, adresarea către industria globală a cărții reprezintă o oportunitate rară de a atrage atenția asupra tuturor formelor și domeniilor culturii. Fiecare sector cultural și creativ devine un vehicul de prezentare a țării care a dobândit acest titlu“, declarase anterior ministrul culturii, András István Demeter.
Cu o tradiție de secole – manuscrisele erau vândute în târgul organizat anual pe Main încă din secolul al XII-lea, așadar înainte de inventarea tiparului –, Frankfurter Buchmesse devine în fiecare toamnă centrul lumii editoriale. În prezent, înseamnă aproape 4 miliarde de euro.
Este un moment pe care mulți îl așteptam cu speranță, mai ales pe fondul situației economice generale, căci marchează un pas înainte important făcut de România pe scena culturală internațională și o șansă poate unică de a fi în prim-plan, de a stârni interes pentru traducerea cărților autorilor români contemporani – atât consacrații obișnuiți ai târgurilor internaționale, cât și cei care vor fi imaginea literaturii române de mâine. Din fericire, avem măcar câteva zeci de scriitori care ar putea fi oricând autori importanți și în alte culturi.
În aceeași notă, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, s-a arătat de părere că, valoric vorbind, literatura română se află sau ar trebui să se afle în prima linie a culturii europene. E.s. Angela Ganninger, ambasadoarea Germaniei în România, a făcut trimitere la „profunzimea literaturii române, de la avangardiști la noile voci ale ultimilor ani“, completând că demersul de față trebuie să fie un schimb cultural de o profunzime similară. Despre legătura istorică cu cultura germană, a vorbit Horia-Roman Patapievici, amintind câțiva dintre intelectualii români germanofoni: Eminescu, Maiorescu, Blaga.
Poate tocmai multiculturalismul spațiului cultural român, remarcat de dr.h.c. Juergen Boos, este cel care face distinctivă și ofertantă literatura română, rezultată dintr-un context politic, economic, social și istoric cât se poate de complex. Un alt aspect îmbucurător este includerea Republicii Moldova în acest proiect, întrucât literatura de peste Prut este „integrată firesc în spațiul literar românesc“, potrivit ministrului culturii András István Demeter, care s-a arătat de părere că România ar putea deveni o platformă puternică pentru vocile întregii regiuni.
Pe termen lung, cu programe dedicate traducerilor, fonduri suficiente și sprijin alocat demersurilor făcute în vederea popularizării producției culturale autohtone, am putea să ne facem glasul auzit de la periferia la care ne-am situat poate dintotdeauna.
Sigur, greul abia acum începe, pentru că participarea în condițiile acestea la cel mai amplu și important evenimente de profil din lume – ediția din 2025 a însemnat peste 230 000 de vizitatori, dintre care 118 000 de profesioniști din industrie din peste 100 de țări, 4 300 de expozanți și 7 500 de jurnaliști acreditați internațional –, presupune o pregătire laborioasă, o strategie bine pusă la punct și o aliniere a principalilor factori de decizie ai domeniului cultural. E destul să te uiți pe componența grupului interministerial de lucru ca să-ți dai seama că nu va fi ușor.
Nevoia unei comunicări eficiente pentru a nu rata șansa de a dovedi că suntem o cultură care merită atenție a fost subliniată și de Iren Arsene, reprezentând Asociația Editorilor din România, care și-a încheiat cuvântarea printr-un îndemn: „Să trecem la treabă chiar de azi!“
Altfel, fără o asumare a responsabilității uriașe în fața acestei șanse, ar fi doar o participare simbolică în locul unui proiect strategic și a unei repoziționări ca interlocutori cu ceva de spus în dialogul internațional. Am bifa strict ce trebuie bifat, câteva lansări, prezentări și poze la stand, și ne-am întoarce acasă cu sentimentul de mulțumire dat de împlinirea unei sarcini, fără a fi schimbat cu adevărat ceva. Ecourile prezenței României în calitate de invitat de onoare la Târgul de Carte de la Leipzig în 2018 au amuțit parcă prea repede.
Cei mai optimiști dintre noi ne gândim însă că acesta ar putea fi un moment de cotitură și că pe acțiunile noastre din 2028 se va putea construi un plan coerent care să schimbe traseul lăturalnic pe care ne-am obișnuit să-l urmăm, an după an, generație după generație.
De altfel, dr.h.c. Juergen Boos a pus accentul pe sustenabilitate, încât această creștere pe care inevitabil o vom resimți să nu dispară peste trei ani, odată ce ne strângem standul și plecăm de la Frankfurter Buchmesse spre Frankfurter Flughafen.
Foto © Toma Hurduc
