Mă tot gândesc la situația asta cu copii plecați în Dubai și nu mă pot opri să nu-mi amintesc de furtuna de la mare de-acum doi ani, când unii abia puteau să fie opriți de salvamari, aproape că au sărit la bătaie cu ei.
Nu vreau, Doamne ferește, să-i condamn pe copii. Vreau să înțeleg ce se întâmplă.
Și revin la ce am scris mai devreme despre fudulia societății românești. „Lasă focul, că nu pleacă nicăieri!“, a spus polițistul care l-a oprit pe pompierul voluntar în județul Galați. Probabil asta s-a zis și cu Dubaiul: „Lasă războiul, că n-ar veni tocmai când sunteți voi acolo!“.
Societatea românească are un fel de jemanfișism foarte inept, fudul și riscant. O altă paralelă va fi poate revelatoare.
Viktor Orbán, pe care eu îl critic de 16 ani, a făcut din Ungaria o țară autocratică și fundamentalistă, anti-UE, anti-Soros, anti-Bruxelles, anti-Ucraina, pro-rusă. Dar chit că îmi displace mult, a avut o carieră politică de peste două decenii, de când a devenit premierul pe care îl știm azi. A fost bursier Soros (!), președintele unui partid, la început, liberal, apoi tot mai naționalist. Prim-ministru între 1998 și 2002, acest om a trecut prin toate pârghiile și bolgiile politicii de la Budapesta. Vreau să spun că a fost cunoscut, cu programul lui cu tot, tuturor alegătorilor.
Estimp, în România, Călin Georgescu a fost un cvasi-necunoscut. Nici nu știam cine e el, până când am aflat și m-a cuprins uimirea. Cum adică să ajungă un anonim, de pe o zi pe alta, președintele țării, sau, mă rog, cel mai puternic oponent al lui Nicușor Dan? Cum să devină acest om, despre care numai analiștii cei mai rafinați au mai știut câte ceva, un personaj atât de important?!
Mi-am dat seama că e ca și cu Dubaiul. „Ce program mai vrei și tu de la un candidat în alegeri?“ „Da’ celălalt ce program are?“ – îmi închipui întrebările retorice puse unuia care a vrut, poate, să se mai gândească, înainte de a vota.
Sper să nu fie jemanfichismul ăsta destinul României, dar cu toate speranțele mele, greu îmi mai închipui o națiune căreia e atât de totuna față de niște pericole care se văd cu ochiul liber.
Imagine reprezentativă: Road Ahead (Make Me Go), aftrthght
