Ficțiune Ochi de lună Nu mai aveam nimic de mâncare, iar Lică se îmbolnăvise și stătea în pat, tremurând ca dracu’. Am chemat-o pe o tanti a noastră, care stătea, dincolo de pădure, iar ea l-a împachetat în sare de Doina Ruști
Theodor Paleologu: „Omul cultivat poate deveni mai vanitos, mai rigid și mai inventiv în justificarea propriilor erori“
Ovidiu Șelaru: „Europa nu înseamnă doar Paris, Veneția, Londra sau marile capitale pe care le vedem permanent în fotografii“